I want to break free from this...prison

Vorbesc serios. Cum de nu ti-ai dat seama pana acum? Ii raspunse,asigurandu-l cu un zambet. Isi plimba degetul mare pe obrazul blondului si fu cuprins de un impuls ciudat dar nu strain lui. Isi iubea fratele,dar nu putea exagera in privinta asta.

Ii zambi. Nu stiu. Raspunse sincer acceptand acea atingere care pentru el era dulce. I se aparea atat de minunata, divina aproape. Dar, sa stii ca si eu te iubesc. Raspunse si il saruta pe nas.

Ii raspunse cu un zambet recunoscator,incepand din nou sa se plimbe pe holurile scolii. Ce ai de gand sa faci acum ca ai scapat mai devreme de orele de detentie? rostise cu o urma de ironie in glas. Fusese un adevarat spectacol fata rosie de furie si ochii iesiti din orbite a batranului profesor.

Hmm... Nu-si elibera degetele din imbratisarea palmii celuilalt. Ii placea acolo la caldurica. As merge acasa, sau la o ca-- Fu intrerupt de tipatul unui barbat:
Treci inapoi aici! Domnule LuSafir estui pedepsit! Recunoscu tonul ca fiind al directorului.

A inchis ochii,oftand sonor. Acum am incurcat-o,hm? Zise privindu-si sosia cu un zambet amuzat. Batranul era atat de egoist. De ce trebuia sa se planga directorului?Blondul ofteaza din nou.

Oh, da. Dar, daca se ia de tine, intervin. Il avertiza si se intoarse cu chipul la profesor fara sa-i dea drumul blondului. Ce doriti? Intreba cu acea inocenta in ton si pe chip. Parea ca nu putea face nimic rau, dar cine stie cate secrete puteau ascunde smaraldele.

Nu ar trebui sa iti faci griji pentru mine. Ii soptise la ureche,observant ca directorul se indrepta cu pasi mari si grabiti spre ei. Il privi incruntat pe Roule apoi isi indrepta atentia spre Yves dar nu spuse nimic. Tu vii cu mine tinere. Rostise la adresa lui Lacie.

Dar nu am facut nimic. Incerca terenul blondul fara sa-si lase fratele geaman in urma. Poate daca ar fi fost putin mai asemanatori, directorul nu si-ar fi dat seama care e care. Insa, asta i-ar fi adus probleme si lui Yvie.

Nu asta mi-a spus Mr. Johansen acum cateva clipe. ii raspunse directorul, inca incruntat. Tonul vocii era dur,care nu accepta obiectii. Yves se gandea la ce ar putea face pentru as-i ajuta fratele. Erau destul de asemanatori,cu exceptia unor particularitati pe care nu toata lumea reusea sa le distinga.

Ii stranse mana cu putere in semn de: "Stai cuminte si nu face vreo prostie". Bine, in biroul dumneavoastra? Daca cu profesorul de istorie isi permitea, cu directorul era alta poveste, mult mai complicata.

Isi lasa privirea sa-i cada in pamant. Ura cand Lacie nu ii permitea sa il ajute. Il observa pe director care se intoarse cu spatele la ei,mergand in directia biroului sau. Fara a lasa mana geamanului sau, il urma in liniste pe batran. De ce nu ma lasi sa iti fiu de ajutor? Ii soptise dupa un timp.

Nu vreau sa intri in probleme. Ii sopti inapoi. Pana la urma, credea ca un singur geaman LuSafir era destul de afundat in necazuri ca sa se bage si al doilea. Il privi pe director fugar, apoi se opri brusc si lasa un pupic micut pe obrazul fratelui sau.

Esti atat de incapatanat. Soptise cu un zambet pe chip. Din care alt motiv vroia Yves sa isi ajute geamanul daca nu din cauza ca ura sa il vada afundat in neczuri? Ar fi putut sa ii ia o parte din probleme,sa nu il lase sa poarte totul in spate de unul singur. ofta usor,oprindu-se cand ajunsesera in fata biroului directorului.

Siii, ce o sa-mi faceti? Intreba neinteresat de subiect totusi si doar ca sa para ca il pasioneaza cumva soarta lui. Oricum voia doar afurisitul ala de carton de la acea facultate. Nu intelegea de ce profesorii se chinuiau atata. Doar spusese din prima zi ca venise doar pentru diploma.

Yves era curios sa auda raspunsul directorului si nu astepta mult pana sa il auda. Nici eu nu stiu ce ar trebui sa iti fac. Am auzit ca nu e prima data cand lipsesti de respect profesorii sau chiar colegii. raspunse batranul cu amaraciune. Stia ca pe nici unul dintre gemeni nu ii interesa nimic altceva decat sa absolve facultatea si totusi se chinuiau cu ei mai mult decat cu ceilalti elevi.

Colegii nu merita. Profesorii sunt prosti. Punct. Raspunse asezandu-se pe unul dintre scaunele din biroul directorului. Era plctisit sa tot fie chemat acolo ca sa...faca nimic pentru ca directorul oricum nu avea ce sa-i faca. Ma trimiteti inapoi la detentie?

Chiar daca ar fi trebuit sa se obisnuiasca cu felol de a fii a lui Roule, directorul ramasese inca o data fara cuvinte. Se aseza pe scaunul sau,oftand. Nu stiu la ce te-ar putea ajuta. Ii raspunse blondului,tintuindu-l cu privirea. Dar nu am de ales,din pacate.Acum grabeste-te sau vei intarzia. si din nou Yves era ignorat de cei din jur. Sunt chiar atat de insemnificant...? Se intrebase blondul pentru a mia oara,zambind amuzat cat pentru el.

Ah, ma plictisiti. Spuse suparat pe diretor. Isi lua fratele de mana si se ridica. Il saruta in fata barbatului fara sa-i pese nici macar o secunda. Apoi, ii dadu drumul si iesi din birou. Tranti usa, asa cum era obisnuit si era sigur ca se auzise pana in cancelarie.

Nu numai directorul parea surprins de gestul blondului.Yves se asteptase la orice din partea geamanului sau,dar nu la un sarut. Ce te-a apucat? Il intrebase dupa ce Lacie trantise usa in urma sa dupa cum era obisnuit. Cu toate ca era inca surprins, ar fi mintit daca ar fi spus ca nu ii placuse.

Nu am nici cea mai vaga idee. Ii raspunse sincer. Nu stia de ce o facuse. Pur si simplu, simtise ca asa trebuia sa procedeze. Iniima il indemnase sa-si sarute fratele, sosia. Nu avea un motiv bun. Stia. Dar nu stia de ce o facuse.

Blondul incepu sa rada usor. Spune-mi ca ai vazut expresia directorului cand ma-i sarutat. Rostise dupa ce se opri din ras,zambetul ramanandu-i ca lipit pe chip. Probabil si Yves avusese acceasi reactie atunci,fiind luat prin surprindere de geamanul sau. Acum ca se gandea mai bine, si lui ii venise de multe ori sa isi sarute sosia, dar se abtinuse; nici el nu isi dadea seama cum de reusise.

Da. Raspunse zambind si-i mai oferi un pupic pe obraz. Spectacol gratis pentru el, si nenorocitul era atat de socat...Pacat. Completa apropiindu-se de fratele sau, invaluindu-l pe acesta cu parfumul sau floral. Tot nu avea vreun indiciu pentru motivul pentru care il sarutase pe blond. O facuse si atat.

Blondul lasa sa-i scape inca careva chicote inainte de a-si simti plamanii inundati de parfumul fratelui sau. De ce imi faci asta? Isi spuse. De ce trebuia el sa simta pentru geamanul sau ceva mai mult ca iubire frateasca? De cand se nascusera,nu fusesera despartiti nici macar pentru un minut. Il cunostea mai bine ca oricine si nu suporta gandul de a fii departe de el. Ofta cat pentru el, mustrandu-se pentru felul gresit in care gandea.

La ce te gandesti, Yvie? Intreba soptit, fiind la doar cativa inchi departare de chipul frumos al fratelui sau. ar fi putut sa-i ghiceasca gandurile daca s-ar fi chinuit putin, dar nu o facu. Prefera sa auda cuvintele din gura sosiei sale, nu sa presupuna el. Putea foarte bine sa greseasca.

Intrebarea geamanului sau il lua prin surprindere. Probabil era foarte usor de citit. Ii zambi si incerca sa para cat mai convingator cand ii se adresa din nou. La nimic imortant. Mintise,fara a-l privi direct in ochi. Nu ii putea spune ce gandea. Ar fi putut sa strice relatia dinte ei doi din cauza unui moft de-al sau. In plus,era mai bine sa ramana nu stie. Era aproape sigur ca Lacie nu l-ar mai privi la fel daca stia cum gandea.