Captive în Mexic

Acest fic l-am creat special pentru vechea Nocturn.....


Capitolul I
Cei trei Dragoni (prima parte)


Privesc mirată pentru o clipă luxul în care am fost aruncată de răpitorul meu. Pentru un mafiot care urmează să mă omoare o face cu stil nu glumă. M-a adus cu forţa într-un hotel plin de oameni şi m-a închis în cea mai scumpă cameră din hotel. Era mare şi un perete din sticlă era aşezat opus cu uşa, ceilalţi pereţi avea o nuanţă frumoasă de albastru-marin. În partea dreaptă era un pat mare cu aşternuturi verde-pal, de o parte şi de cealaltă erau aşezate două noptiere solide. Pe peretele opus era o bibliotecă micuţă şi un dulap destul de încăpător. Uşa era neagră, iar prin peretele de sticlă puteam vedea o piscină uriaşă, în jurul ei alergau doi copii, iar nişte tineri făceau întreceri în bazinul mai mic. Erau palmieri frumos aranjaţi într-o formă ovală, de parcă formau o fortăreaţă în jurul piscinei principale.
Mi-am întors privirea spre uşă şi am început să bat cu pumni şi picioarele în ea. Când am văzut că asta nu are nici un rost am trecut la ameninţări, de parcă asta ar funcţiona. Aici nu e Japonia, aici sunt doar mafioţi din Japonia, care ştiu cum să-şi impună propriile legi. După câteva minute bune, de ţipete disperate şi înjurători în toate limbile pe care le cunoşteam, uşa s-a deschis şi un blond cu ochii albaştri ca cerul a intrat în cameră spunând să tac sau mă face să dispar.
- Da cine eşti tu? Harry Potter? Dar pe bune cu freza asta semeni cu el.
Blondul îţi trecu mâna prin părul scurt şi îl ciufuli chiar mai tare decât era, îmi lipseau ochelari şi cicatricea de pe frunte. Totuşi, Harry Potter nu a arătat nici când aşa de bine. Era înalt, purta un tricou negru care i se mula perfect pe muşchii bine conturaţi. Blugi îi erau largi şi nu prea îmi puteam da seama de unele chestii, dar mă mulţumeam. Purta nişte tenişi, care erau sigur din Japonia, pentru că fratele meu are exact aceiaşi marcă, iar firma este original din Japonia. Având în vedere că este din mafie nu îşi permite să poarte orice nu.
- Auzi blondule…
- Deidara.
-…Mie îmi place blondule. Aşa, unde eram? Aaa, m-ai închis aici fără voia mea, şi fără o Cola.
- Ai un mini-frigider lângă uşă.
- Aşa-i, dar eu beau doar Cola dietetică.
A ieşit din cameră înjurându-i pe cei care au crea Cola şi toată familia lor. Uşa s-a încuiat cu un mic Clik şi am ştiut că se va întoarce deci nu are rost să mă ambalez. M-am dus la frigider şi mi-a scos o doză de suc. Eee, dietetică sau nu tot o voi bea pentru că mor de sete. Şi uite cum misiunea mea începe exact aşa cum mă aşteptam. Uşa s-a deschis din nou, dar de data asta nu era blondul, era o tipă înaltă, cu părul albastru care mi se părea normal, dar ochii ei mă speriau, erau portocali. Era mai înaltă decât mine, avea un piercing în buza de jos. Tipa purta o fustă neagră, cu două palme sau jos fund şi un maiou negru, destul de decoltat şi mulat. Chiar dacă era soare şi cald ea era foarte albă. Purta nişte pantofi cu tocuri de 7cm şi părea chiar drăguţă. Nu mă privea de sus, sau cu ură, sau ca pe o rivală. Privirea ei era amicală, parcă spunea „ Sper că ne vom înţelege”.
- Poftim, sper că nu te deranjează negrul.
Am luat pungile cu haine şi i-am mulţumit frumos. Negru, chiar nun puteam suporta culoarea asta, adică nu doar negru. Îmi plăcea mereu să-l combin cu alte culori, culori puţin mai vesele. Mi-a spus să mă schimb, iar apoi va trebui să facem ceva în privinţa părului meu roz. Ei bine nici să nu se gândească, nimeni, dar nimeni nu se atinge de părul meu. Frizerul care m-a tuns scurt vara trecută a trebuit să meargă de urgenţă la dentist, cică freza era ultimul trend. Când a ieşit din cameră mi-am dat jos blugi şi am luat o pereche de pantaloni scurţi, negri. Când am scos un tricou, în formă de V cu nişte dungi albe, uşa s-a deschis şi blondul a întrat peste mine. Avem pe mine sutienul, care era simplu, albastru închis. Nu eram dezbrăcată, dar asta nu-i dă lui un motiv să intre peste mine în cameră, am nevoie de intimitate, până şi albăstruia aia a înţeles asta şi m-a lăsat singură. I-am dat un pumn în stomac şi l-am împins din cameră.
- Nici o dată să nu intri peste o fată! Ţip în timp ce-i trântesc uşa în nas.
Îmi iau pe mine tricoul în grabă şi deschid uşa, nimeni nicăieri. Oare am scăpat? Mă pregătesc să merg jos, dar aud nişte voci la scări aşa că stau şi ascult.
- Iar când am intrat să-i duc sucul mi-a dat un pumn şi m-a scos afară. Nici măcar nu ştiu ce a apucato.
Mă întreb cui se plângea blondul? Sigur unui coleg de muncă sau ceva.
- Chiar aşa şefu. Nu te pricepi deloc la fete. I-am dat nişte haine să se schimbe, iar tu ai intrat peste ea. Apropo ce s-a întâmplat cu părul tău.
Ouă, stai puţin! Eu tocmai l-am pocnit pe şeful mafiei, chiar am începuto cu stângul. L-am auzit spunând că a mers să-şi taie puţin vârfurile, iar tipa a uitat să se oprească.


Precizez ca ficul este necorectat... il voi corecta mai tarziu

pentru mine .... merci merci merci merci merci
zau chiar merci , sincer nici nu mai stiam ca m-a chemat si nocturn LOL
super ficulet si e pentru mine hai ca m-am emotionat toata

acum iubirica cum spuneam super fic
imi place felul in care descri
si actiunea asta....imi place
astept cu nerabdare nextul

Hei , Yo Shi ! Interesant capitolul . Mi`ai starnit interesul .
Fic`ul ai spus deja ca este necorectat si ca`l vei corecta mai tarziu , asa ca sar peste greseli deoarece le vei vedea tu dupa . :D
Deci pana acum ne`ai prezentat`o pe Sakura , Deidara si Konan [ gresesc ? ] . Hmm , Sakura + Akatsuki , imi place , place , place !
Te astept cu next`ul , scumpaa .
Te`am pupat ! :*

Foarte frumos Mi-a captat atentia . Te rog sa pui next-ul mai repede ca ficul tau este fenomenal Cred ca m-am indragostit de acest fic




Miranda: Spam

Capitolul II
Cei trei dragoni(partea a doua)


Deidara începe să se agite pentru că a lăsat uşa deschisă şi probabil că deja am ieşit din hotel. Am luat-o pe un coridor micuţ care ducea la alte rânduri de scări „ Să fug ca să-l enervez, sau să mă întorc ca o fetiţă cuminte?”.
Am ajuns destul la parter fără să-mi dau seama cum, probabil că eram prea îngândurată. M-am dus la o Pizzerie Italiană, şi l-am privit lung pe bătrânul bucătar. Costumul alb îi făcea să pară mai mare decât era, era cărunt şi cu o moacă de bătrânel senil.
- Vreau, Cola dietetică, trei, nu cinci doze…. Şi mai vreau o Pizza Vegetariană şi una Capricioasa, la pachet.
Am rămas rezemată de tejghea în tip ce priveam covorul de un verde oribil, spălăcit. Unde-s fiţele, gata, doar camera mea este un lux. Ar trebui să mă concentrez pe misiunea mea, să aflu ce s-a întâmplat cu Hinata şi cu Temari. Oare şi ele au fost prinse de aceste persoane? Oare nu au vrut să coopereze şi au fost ucise? Nu, asta e o prostie, nu sunt atât de slabe.
Am luat comanda şi i-am lăsat un bacşiş generos bătrânului care a spus să aştept să-mi dea restul. M-am oprit să ascult discuţia, pardon certa care se auzea din „camera mea”. Deidara o acuza pe albăstruie că este singura vinovată, pentru că nu a stat cu ochii pe mine. Ea replica că cineva, nu dă nume, trebuia să încuie uşa după ce a ieşit. O, Doamne, ce-i cu certurile astea.
- Pleacă de aici.
M-am întors şi m-am trezit faţă în faţă cu un brunet înalt şi forte arătos. Părul îi era prins într-o coadă la spate, ochii negri nu exprimau nimic, tenul alb era precum laptele şi buzele de un roz şters.
- Itachi…
Am scăpat ceea ce am cumpărat şi m-am dat cu spatele, uşa era deschisă, iar eu am căzut pe covorul din cameră. Certa celor doi s-a oprit şi am simţit privirile lor cum cad asupra mea.
- Unde ai fost?
- Să-mi cumpăr ceva vegetarian blondule, şi Cola Dietetică.
Itachi mă analiza din cap până-n picioare fără a schiţa nici un gest, nici un sentiment nu i se putea citi pe chip. Oare m-a uitat complet, a uitat de fetiţa de care avea mereu grijă şi pe care o proteja de bătăuşi?
Simţeam cum lacrimile îmi jucau în ochii, dar nu doream să le las să cadă. Albăstruia a coborât din pat şi la sărutat pe Itachi.
- Şi acum să aflăm mai mult despre Dragoni, prietenele tale nu ne-au spus nimic. Itachi, Konan puteţi ieşi, şi închideţi uşa.
Am rămas cu privirea în jos, nu vreau să-l privesc plecând din nou. Nu mai pot trece prin asta încă o dată, e prea mult. E cu altă fată, cu o fată frumoasă, pe mine m-a uitat. Nu a simţit nici o dată iubire fată de mine, dar şi prietenia noastră s-a stins. Vreau să cred că a rămas acelaşi Itachi, nu vreau să cred că moartea lui Sasuke la făcut să devină asta. Dacă ăsta ar fi motivul, atunci doar eu sunt vinovată, sunt cea mai josnică persoană din lume.
Două dosare au fost aruncate lângă mine. Hinata: Dragonul de sticlă; Temari: Dragonul de foc. Am ridicat privirea spre blond, nu mai era copilăros, era serios, rece, distant. Am realizat că tocmai s-a terminat cu gluma.
- Ideea este următoarea, una este bine mersi, cealaltă nu prea. Nu au vrut să coopereze, au încercat o evadare, au avut un accident. Acum contează ce vei alege tu să faci, aici lipseşte orice date despre tine.
- Sunt Dragonul de gheaţă. Restul poţi afla de la Uchiha. Acum omoară-mă o dată, dacă nu faci asta voi evada, voi veni cu oameni pregătiţi să vă distrugă şi vei regreta că nu ai scăpat de mine.
Am simţit cum sunt ridicată pe sus şi trântită pe pat. Am închis ochii aşteptând să se întâmple ceva rău, dar tot ce am auzit a fost uşa deschizându-se şi închizându-se. În ce joc m-am băgat? De ce să risc vieţile unor prieteni pentru nimic? Viaţa este un gunoi, iar eu am încercat să scap de unele gunoia care poluau prea mult. Dar asta a fost greşeala mea, trebuia să aleg să fiu acolo sus nu aici jos. Mereu am avut ocazia să aleg, puteam să fiu undeva mai sus decât orice mafiot la ora actuală. Trebuia să devin ce era el, trebuia să fiu puternică, să trăiesc clipa în loc să fac pe eroina.
„ Chiar crede-ţi că e uşor să luptaţi contra mafiei? Primul lucru pe care trebuie să-l ştiţi este că dacă vă lăsa-ţi corupţi de aceste persoane atunci nu sunteţi cu nimic mai buni decât criminali şi traficanţi, nu sunteţi mai buni decât interlopi pe care vream să-i oprim.”
Vorbele lui Kenn erau mereu cele care ne ridicau de la pământ, cele care ne convingeau să continuăm după crudele antrenamente. De ce am trecut prin acele antrenamente, de ce şi-au riscat prietenele mele viaţa, de ce a murit Sasuke? Răspunsul este clar, pentru că eu le ceream asta, pentru că eu credeam că putem schimba ceva, şi că noi suntem viitorul. Eu sunt mai rea decât cei care ucid, cei care fac trafic de droguri sau de persoane, eu sunt cea care îţi împinge prieteni la moarte.
M-am apropiat de geam şi l-am deschis, m-am urcat pe pervaz. Mi-am ridicat privirea spre cer şi am schiţat un zâmbet de copil, un zâmbet trist.
- Acum e timpul să vin la tine. Sasuke, ia-mă la tine.
Mi-am desprins picioarele de el şi m-am lăsat să cad încet, dar…..


Nu am apucat sa il corectez.... E destup de tarziu, dar sper sa va placa.

in sfarsit si nextul
ma bucur ca l-ai postat
mi-a placut mult detot
cu toate ca ai avut greseli
a fost bun
astept cu o nerabdare intinsa la maxim . nextul .deci adu-l odata


Miranda: Spam

Este absolut grozav !!
Pur si simplu m-a captivat total si vreau nextul cat mai repede posibil ,intelegi ?


Miranda: Spam

Mi`a placut foarte mult.

Bravo!

Am vazut pe acolo unele greseli dar nu conteaza asta.Tine`o tot asa...abia astept next`ul!



Miranda: Spam

si ma repet : te rog sa pui nextul ala prea asteptat
sper ca nu te lasi de fic >:P nu-ti dau voie . asa ca treci la scris



Miranda: Spam

dar,...dar ce?femeie e super ficul, e minunat!
Astept nextulllrepede! te rog


Miranda: Spam

HEii, ce frumos!

DE la titlu mi`a captat atentia: Mexic..ce n`as da sa gust din mancarea lor!!!

Ma rog sa revenim la fic...e minunat, darga mea!

Adu nextul ca ne creste barba pana atunci!:]]]

Pentru comuri, sunteți nişte scumpe
Îmi pare foarte rău că a durat atât, dar stupizenia aia numită şcoală nu mi-a lăsat timp de ficuri .


Capitolul III
Adevăratul Deiadara



Mi-am desprins picioarele de el şi m-am lăsat să cad încet,
dar o mână mă apucă de păr nelăsându-mă să cad.
O a doua mână mă prinde de încheietura mâini mele şi mă trage cu
uşurinţă înapoi pe geam. Mă trezesc în braţele unui bărbat, inima acestuia
bătea cu putere. Nu am făcut nimic, am rămas nemişcată aşteptând ca el să facă
prima mişcare. După câteva minute acesta
se ridică şi acelaşi lucru îl fac şi eu, dar revin înapoi pe covor când palma
se izbeşte de obrazul meu. Mă uit cu ură la cel care a îndrăznit să mă lovească
în halul acesta. Nu era nimeni altul decât Deidara, blondul, ce mă privea cu
furie şi superioritate.


- Ce parte din captivă nu înţelegi? Ai fost răpită, deci
stai naibii cuminte şi cooperează cu noi, Sakura.


Când am auzit numele meu rostit de el în acel mod am simţit
cum îmi vine să vărs tot ce am mâncat, sau nu am mâncat. L-am privit cu acelaşi
zâmbet cu care îi priveam pe criminali de ultima clasă pe care îi prindeam.


- Un lucru să-ţi fie clar blondule. Nimeni, dar nimeni, nu
se poartă cu mine în felul ăsta, iar tu nu eşti cu nimic mai presus de hoţii de
buzunare.


Între noi a început să se dea o bătălie a privirilor, a lui
de superioritate şi a mea de dispreţ şi scârbă. Nu scoate nici un cuvânt, dar începe să umble
telefon sunând pe cineva. Mă aşez pe pat şi îl privesc întrebător pe băiat,
vreau să ştiu de ce nu m-a lăsat să mor. Mă pregătesc să-i pun întrebările, dar
uşa se deschide şi Itachi împreună cu Konan. Am înghiţit sec observând şi
celelalte două persoane aduse, Hinata împreună cu un blond. Aceasta arăta
oribil, palidă, cu ochii închişi, părul răvăşit şi câteva vânătăi pe mâini şi
picioare. M-am dus direct la el prinzând-o de mână, era îngheţată.


- Ce i-ai făcut animalule? Vocea mea era răstită şi privirea
aţintită asupra blondului care nu părea deloc afectat.


- Nu a vrut să coopereze.


- Eşti un gunoi.


După acest scurt schimb de replici acesta i-a cerut
roşcatului care a aduso pe Hinata, Sasori, să se retragă cu fata. Am început să
protestez, dar nu s-a întâmplat altceva decât să primesc încă o lovitură din
partea blondului. Am auzit un ţipăt scurt din partea albăstruii care i-a spus
blondului să nu se poarte aşa cu mine.


- Nu ţi-am cerut părerea sau ceva de genul Konan, acum voi
doi e veţi duce pe Sakura la mine acasă şi veţi fi cu ochii pe ea. Dacă păţeşte
ceva veţi avea aceiaşi soarta ca Kiba.


Blondul a plecat din cameră fără a-mi mai adresa un cuvânt
sau o privire. Am simţit cum Konan s-a aşezat lângă mine şi m-a luat î braţe
şoptindu-mi că îmi pare rău şi va avea grijă de mine. am vrut să-i mai spun ceva,
dar privirea lui Itachi mi-a confirmat că ea ştie totul despre mine. M-am lăsat
pradă îmbrăţişări pentru că aveam nevoie de asta, de o persoană care să fie ca o
soră ca Kira.


- Sakura, Konan, trebuie să plecăm sau Deidara se va supăra şi
va face ca un tren ieşit din gară.


Am schiţat un zâmbet constatând că Itachi era aceiaşi persoană
pe care am pierdut-o acum mult timp.


Am părăsit hotelul alături de cei doi şi am intrat într-o
maşină tunată albastră, va-şi spune mai
multe despre ea sau firmă, dar nici eu nu ştiu. Nu am un talent special asupra
maşinilor, dar sunt un agent dat naibii. Mereu am lucrat sub acoperire la fel
ca Hinata şi Tameri, iar asta ne-a adus numele de Dragoni. Elementele le-am
primit în urma unor calităţi speciale, acesta a fost prima misiune pe care ele
au acceptato fără mine, şi primul eşec. Am încercat să nu mă gândesc la ce se
întâmplase cu Temari, sunt sigură că este bine, cum va fi şi Hinata când o voi
scoate de aici. Am oftat uşor şi am realizat că maşina tocmai se oprise.


Am privit prin gemul automobilului observând o casă modestă,
cu un singur etaj şi cu o curte micuţă în faţa acesteia. În curtea din faţă
erau doi palmieri frumoşi, tufele de flori erau pe o de-o parte şi alta a
cărări. Am coborât după cei doi şi le-am urmat paşi dea lungul cărări şerpuite
acoperită pe pietricele colorate. Uşa s-a deschis dezvăluind un coridor micuţ,
pereţi erau vopsiţi în bej, în loc să mergem spre camere Itachi a deschis uşa
care ducea la pivniţă. Am înghiţit sec şi am urmato pe Konan la subsolul casei.



- Mai avem de mers, urmează-mă şi vă linişte, nu vreau să
fim observaţi.


Am vrut să întreb cine ne-ar puteam observa în subsolul
casei, dar aceasta nu a făcut decât să deschidă o uşă din fier forjat. Am urmato
pe un coridor subteran, în care nu puteam distinge nimic din cauza lipsei de
lumină. Am auzit un scâncet de câine şi atunci mi-am dat seama cine nu dorea
albăstria să ne observa. Aceasta a deschis o altă uşă şi lumina dintr-o pivniţă
îmi străpunse privirea.


Cinci perechi de ochii sau aţintit asupra noastră erau…





Nu am reuşit să corectez capitolul şi voi încerca să aduc noul capitol mult mai repede.

aaa ce frumos a fost
dar nu e bine ca pui capitolele din joi in pasti pentru ca noi pierdem sirul povesti si ne e grteu sa o luam mereu de la capat
deci sa le aduci mai repede ^^

Am venit cu nextu...

Capitolul IV
Kenn


Cinci perechi de ochii s-au ațintit asupra noastră, erau trei infractori foarte cunoscuți. Zabuza Momochi, mercenar plătit; Yuki Haku, hacker; Sabaku no Gaara, ex-membru FBI și fratele lui Temari. Haku și Gaara stăteau pe canapea, Sabaku mă analiza atent în timp de Yuki nici nu-și scoase capul din calculator. Momochi stătea lângă un scaun pe care se afla un bărbat și își plimba lama cuțitului de fața acestuia. La început nu am recunoscut persoana afla pe scaun. Părul lui argintiu avea pete de sânge, unul din ochiul stâng îi era vânăt și celălalt avea o nuanță de ciocolatiu. Lama cuțitului s-a presat ușor dedesubtul ochiului drept şi sângele a țâșnit. Rana era destul de adâncă, dar acesta nu a făcut decât să-mi zâmbească încurajator. Știam foarte bine că teama mi se putea citi pe chip, dar nu reușeam de fel să o ascund. Am văzut multe persoane moarte, tranșate, zdrobite, dar nu îmi erau prieteni. Am închis ochii şi am tras lacomă aer în piept, calm, trebuie să fiu calmă.
- Ei bine, ne spui, sau mai împrumut o unghiuță? Am deschis repede ochii privind-ul pe Momochi care avea un patent în mână. Deci, bătrâne?
- Nu ştiu ce vrei să afli, au nu am auzit în viața mea de dragoni. O, ba da, dar cred că sunt simple mituri şi, oricum, sunt creaturi foarte mari şi puternice.
Toţi au început să râdă auzit replica lui Kenn, dar eu era în stare de șoc. Mâna dreaptă îi atârna deja inertă pe lângă corp. Sângele îi curgea ușor, iar unghiile îi lipseau complet. Dreapta îi era legată de un scaun, Momochi l-a lovit puternic cu patentul peste încheietură, dar acesta nu am schițat vreun gest. Şi de la mâna dreaptă îi lipseau două unghii, acum probabil că şi încheietura îi era ruptă.
- Asta a cam pișcat. Poți fi puțin mai blând pe viitor? Am înțeles ce încerca să facă, îl provoca.
Zabuza s-a pregătit să-l lovească, dar vocea lui Gaara l-a oprit:
- E prizonierul meu şi a lui Deidara, plus că o sperii pe domnişoara...
- Saku, Sakura...
- Încântat Sakura, eu sunt Gaara. Aceștia sunt Haku, Zabuza şi Sasori, iar el este Kenn Zukiro. Ţi se pare cunoscut?
Bineînțeles, Kenn era fratele meu vitreg, dar nici măcar el nu ştie asta aşa că nu voi spune eu asta. Am auzito pe Konan spunând că a făcut toate verificările şi nu a găsit nici o legătură. Asta era clar, mama m-a trecut pe numele ei, apoi s-a căsătorit cu Shinou, dar nu i-a spus că eu sunt fiica lui. La început Kenn mă considera o invadatoare, dar apoi s-a obişnuit cu gândul.
- Nu am găsit nimic în dosare, nici o legătură între cei doi, poate doar munca.
Era prima dată când auzeam vocea lui Haku, dar nu era în favoare şi nici în defavoarea mea. Gaara a aprobat scurt şi a spus că ar fi mai bine să urcăm sus pentru că Deidara s-ar putea întoarce în orice clipă. Konan m-a luat de mână şi mi-a zâmbit încurajator.
- Hai Saku-chan, o să-ţi placă camera.
De data asta am putut vedea o urmă de tulburare în ochii fratelui meu, dar îmi doream să-l asigur cumva că nu-l voi trăda. De fapt mi-am dat seama că Konan este şi ea agent sub acoperire, la fel ca Itachi. Nu mă întrebați cum mi-am dat seama pentru că am auzit o mică discuție între cei doi în mașină.
Am urcat în grabă scările alături de albăstruie și am auzit ușa deschizându-se, dar nu m-am bucurat de ceea ce am văzut. Deidara intra pe ușă ținând-o pe Temari de păr și trăgând-o după el. Aceasta m-a văzut și a vrut să vină spre mine, dar un zgomot de împușcătură a oprito. Pentru un moment am simțit că rămân fără aer. Kenn a fost împușcat?
- Ce a fost asta? Prizonierul este în regulă? Deidara și-a mutat privirea spre mine: Apropo, te-ai bucurat să-ți vezi frățiorul Sakura?
Firar, am uitat că Gaara știe totul despre mine, probabil că toți de aici ştiu că eu sunt sora lui Kenn. Am vrut să spun ceva, dar acesta i-a dat drumul lui Temari şi mi-a făcut semn să-l urmez. Am înghițit sec văzând că aceasta nu se poate ridica pentru că are o rană la picior.
L-am urmat pe un coridor lung apoi am ajuns la niște scări și am urcat la alt etaj. Coridorul era vopsit într-o nuanță de verde deschis, erau multe uşi una după alta şi apoi un alt coridor identic. Am mers încă puțin iar acesta a deschis una dintre uşi şi mi-a făcut semn să intru.
Camera era mică şi decorată drăguț. Pereții era mov deschis şi tavanul era alb, mobila era simplă, gri. Un pat mare era așezat în mijlocul camerei, iar mobilierul de jur împrejurul acestuia.
M-am întors spre Deidara, nu mai părea nervos aşa că am încercat să spun ceva:
-Deidata, eu...
Buzele lui le-au captat pe ala mele într-un sărut simplu, cred că a fost prima oară când i-am spus pe nume. Nu ştiu ce m-a apucat, dar mi-am pus mâinile după gâtul acestuia intensificând sărutul. Limba mea se duela cu limba lui, mâna lui a urcat până în părul meu prinzând câteva suviţe şi jucându-se cu ele.


******

Nu am apucat să corectez capitolul... Acum m-am gândit să adaug câteva poze[/color]
[color=white]
Kenn: http://img2.lln.crunchyroll.com/i/spire4/05042008/5/d/d/f/5ddf5bada61bc0_full.jpg
Sakura: http://5e.img.v4.skyrock.net/5e9/chery5555/pics/2982413639_1_3_Ay0mHr29.jpg
Deidara: http://images.sodahead.com/profiles/0/0/1/8/5/4/4/3/1/Deidara-1267245189.gif
Konan: http://images4.fanpop.com/image/photos/18300000/Konan-konan-18381707-657-1217.jpg
Zabuza Momochi: http://images4.fanpop.com/image/photos/18300000/Konan-konan-18381707-657-1217.jpg
Yuki Haku: http://images.wikia.com/naruto/images/3/38/Haku.jpg
Sabaku no Gaara: http://image.blingee.com/images17/content/output/000/000/000/684/588098795_923641.gif?4
Sasori: http://2.bp.blogspot.com/-fKRugKBpKc4/TaDeOpIxSWI/AAAAAAAAAEM/IcoGFyTWFcw/s1600/Sasori+%2526+a+Rose.jpg
Temari: http://2.bp.blogspot.com/_iIAI9RTfy_g/TSN_6zQ7StI/AAAAAAAAAHA/TXIojrDNZPU/s1600/Temari_colored_by_Vevila.jpg
Hinata: http://cb.img.v4.skyrock.net/cbe/konoha-high-school1/pics/2167928919_2.jpg
Itachi: http://t3.gstatic.com/images?q=tbn:ANd9GcT_I8_OcgQ9m7Wo6seYAdeCYws9j1l0Bydve2vxhOBJW2jCZ8Beau6mNfoDnQ

Îmi place foarte mult ficul, aş vrea next... Te rooog!