O iubire de-o vară?

Capitolul I
Un nou talent



- Sakura. Sakura. Sakura!
Sar ca arsă când sora mea Kira îmi ţipă ca apucata în ureche. Merg să-mi iau bagajele înjurând-o în şoaptă tot drumul până la hotel. Nu trebuia să vină cineva să ne ia bagajele.
- Sper că nu ai uitat din nou să faci rezervări nu?
Sor-mea murmură un scuze şi merge să discute cu recepţionera în timp ce eu admiram băieţi care ieşeau din hotel doar in pantaloni scurţi. Nici nu pot să îi privesc bine că roşcata de sor-mea începe să o ameninţe pe recepţioneră. Doamne te rog să nu spună cine suntem că iar ne face vacanţa praf.
- Ştii măcar cine sunt eu? Sunt…
Îi pun mâna pe gură şi îmi cer scuze de la recepţioneră, Kira înjură de toţi sfinţi în timp ce părăsim hotelul. Scot telefonul şi îl sun pe tata rugând-ul să ne facă o rezervare la Perla Mării, ce urăsc numele acesta. Roşcata îmi pune că se descurca şi singură, şi eu mă prefac că o ascult. Să vă spun de ce mă prefac, pentru că analizez hotelul, era schimbat. Culoare de verde care îmi plăcea a fost înlocuită cu un roz fosforescent, era format din două clădiri, una era cu apartamente de lux şi cealaltă era pentru restul ( cum spune iubita tatei, cei neimportanţi), cele două clădiri avea cinci etaje fiecare şi erau de cinci stele. Vă întrebaţi care-i diferenţa? Păi oameni de afaceri se cazează la apartamentele de lux, mereu tata ţine şedinţe importante aici şi de atunci toţi consideră acea parte mai importată. Acul o privesc mai atent pe roşcată, cât de mult semănăm, doar suntem gemene. Totuşi şi gemeni se deosebesc într-un fel, părul nostru era diferit, ea îl avea roşcat precum Sasori, adică tata, si eu roz precum mama. Amândouă avea un metru şi şaizeci de centimetri, cincizeci de kilograme, ochii verzi, super albe, dar cu nişte buze roşi şi senzuale. Ce ne mai defineşte pe noi, ea are carnet, în timp ce eu nici a patra oară nu am reuşit să-l iau, ea poată doar culori închise, iar eu deschise. Hai că v-am spus deja prea multe, dar am uitat cel mai important lucru. Sora-mea are o voce de milioane, în timp ce clapele sunt prietenele mele. Am venit aici pentru că ea a vorbit cu un prieten şi avem de gând să ne facem o trupă.
- Cum ţi se pare?
Mă uit la roşcată şi văd că era cu doi tipi, un roşcat şi un blond. Hm, drăguţi, purtau blugi scurţi negri şi tricouri de aceiaşi culoare pe care scria „ Never” cu litere roşi. Pe sub tricouri li se vedeau corpurile bine făcute, sunt culturişti sau fac surf. Îi priveam atent şi atunci am realizat ce le-a dat sor-mea să citească, unul din cântecele mele ratate.
- Sakura ştie ritmul.
Am simţit cum mă înroşesc iar blondul m-a întrebat dacă am cumva insolaţie. Am chicotit şi am spus că ne grăbim să intrăm şi putem vorbi puţin mai târziu. Kira se pregătea să mă întrerupă, dar am fost salvată de telefonul primit de la tata. Mă abţin să nu sar la gâtul surori mele, pentru că din cauza ei nu mai avem locuri decât la cazările de lux. Intrăm şi recepţionera îţi cere scuze pentru că nu a ştiut că aveam rezervări „la categoria camerelor de lux”. Îmi dau ochii peste cap şi merg alături de roşcată spre lift, nu avea multe bagaje. De ce? Pentru că nu aveam nevoie, trebuie să facem cumpărături pentru a ne putea distra cu adevărat. Nici nu apuc să intru bine pe uşă pentru că Kira îmi spune că trebuie să plecăm repede şi că suntem aşteptate în holul hotelului.
Am fost întâmpinate de ce-i doi, pe care am înţeles că îi chemă Naruto şi Garra. Roşcatul mi-a cerut să cânt puţin pentru a-şi da seama de ritm. Am deschis gura şi am cântat primele două versuri.
- Tu ai voce?
Kira se uita la mine ca la un extraterestru, iar Garra m-a rugat să cântăm puţin din cântecul pe care l-am scris.

Sakura
Mă las purtată de vis
Undeva în paradis
Unde soarele răsare
Se ridică uşor din mare
Unde noaptea ne iubim
Pe nisipul cald şi fin.

Garra
Mă las purtat de vis
Undeva în paradis
Unde tu apari mereu
Când îmi este mie greu
Unde noaptea ne iubim
Pe nisipul cald şi fin.

Amândoi
Tuuu…. Mi-ai luat sufletu`
Şi îl ţi închis
Noaptea într-un vis
Tuuu… Mi-ai luat sufletu`


- Stop, eu nu cânt.
După ce spun asta ies în fugă din hotel şi încep să mă plimb agitată şi îngândurată pe plajă. Nu puteam crede că eu ştiu să cânt, adevărul aste că nu am încercat nici o data asta. Adică dacă cântam la clape de ce mai aveam nevoie şi de o voce frumoasă, oricum nu o vio folosi. Şi băiatul ală Garra era aşa de drăguţ, cred că îmi place puţin de el.

Uhhh , un fic nou ! ;;)
Si este despre muzicaaaa , pasiunea mea . :o3
BIG LIKE !
Frumos inceputul , m-ai facut tare curioasa . :D
Astept next`ul , sa vad ce se mai intampla . Sunt sigura ca si acest fic va fi minunat ! :*

A , si , inca un lucru te mai rog : imi poti spune cum se numeste melodia , in caz ca versurile nu`s inventate de tine ?
Multumesc ! :D
Spor la scris , te pup ! :*:*

Nu există încă o melodie... Versurile sunt creația mea, și sunt câteva șanse să fie cântate în viitorul apropiat...:D.... Mă bucur că îți plac.


Spam: Miranda

Wow , pai da`mi voie sa`tsi spun ca sunt geniale ! :heart:
Si spui ca s`ar putea sa le si canti ? :> Pai , sper din suflet sa o faci . :D



Miranda: Spam

Ola! Am venit si eu pe-aici. Cum se putea sa lipsesc reaoa de mine? :P
Pei haide sa luam pe rand, ce zici?
-Descriere- nu prea o ai pe cea sentimentala, dar nah! Acuma si eu vreau perfect cand nici macar eu nu fac perfect! Normal ca primul capitol nu prea are descriere sentimentala, in primul capitol mereu se prezinta personajele, deci nu te supara de comentariul meu nesuferit . Oricum concluzia la descriere: Este foarte buna pentru primul capitol!
-Dialogul nu-i lung si nici sec. Este exact unde ar trebui sa fie! :P
-Estetica- pei e foarte placut sa citesti!
-Ideea principala- vreau sa-ti spun ca-mi place foarte mult! :twisted: Sakura avand o geamana- am mai vazut doar intr-un filmulet mai de mult, dar nu semana deloc cu ficul tau- si ele fiind fetele unui bogatan, este o ideea foarte buna si-mi place la nebunie! Sincer! :cheers:

Pei sper sa nu te supere comentariul meu! Daca da, atunci spune-mi si n-o sa-ti mai comentezi asa :P. Sper sa aduci next-ul rapid! :P
Te pup dulce de tot! :*

Te rog , Yo Shi , cand poti , pui next`ul ? M`am indragostit de cantecele tale !!
Abia astept urmatorul capitol .. Sper sa il pui curand ..
Te pup ! :*
Cu drag , Renesmee .


[size=32]Miranda: Spam [/size]

Capitolul II

Cel mai frumos moment



Mi-am dat jos săndăluţele albe şi am lăsat nisipul, fierbinte, să-mi mângâie picioarele. Îmi place atât de mult să fiu aici, să mă plimb pe nisip şi să meditez . Caut un loc mai retras, care nu vrea să mi se arate de fel. De ce trebuie să fie atât de mulţi oameni pe plajă? Mi-am întors privirea, de la plaja supra-încărcată , la marea albastră şi întinsă.
Când eram mică îmi plăcea să cred că este o mare întinsă şi că este imposibil să ajungi la capătul . Cât de copil am fost o dată, acum că m-am izbit de realitate nu mai stau să visez. Îmi scot telefonul din buzunar şi o sun pe Ino, o blondă cu capul în nori, cea mai drăguţă şi populară fată din şcoală. Probabil că veţi crede că este o fiţoasă cu nasul pe sus, dar nu e aşa. Asta ne face pe noi populare, că nu ne pasă cine este popular şi cine nu, sau ce haine poartă una sau alta. Asta ne defineşte pe noi, dacă vedem ceva care ne place nu contează dacă este din mall sau de la 38 de lei.
- Ce faci? Am auzit că te-ai mutat de acasă.
Ascultam ce spunea prietena mea şi nu mai ştiam cu să-mi închid gura. Poate am uitat să spun că ea nu aşteptă să se gândesc dacă vrea ceva o face. Probleme, ăsta e primul lucru la care mă gândesc atunci când o aud că are o idee. Înainte de sfârşitul anului a vrut să vadă ce se întâmplă dacă agităm câteva doze de Pepsi şi le aruncăm de la etaj. Era evident ce se va întâmpla, dar ea spunea că ar fi interesant şi oricum e finalul anului. Tata a fost foarte supărat şi m-a obligat să lucrez dacă vreau să merg în excursie. Acum nu mai am banii de buzunar, pentru fiecare bănuţ trebuie să muncesc, dar nu-i chiar aşa de rău, dacă nu trebuie să muc cuiva cafea.
- Ai fugit de acasă cu Sai! Am lăsat capul în jos când oameni din jur se uitat la mine de parcă aş fi nebună. Nu, nu-i deloc tare, cred că tatăl tău are dreptate, o iei razna.
Am început să ascult cu-mi îmi explica că ea şi Sai nu vor să se despartă, aşa că dacă cineva are ceva împotriva lor să ia avionul până în Italia. Şi să îmi oprească înainte de a se căsători.
- Nuntă? Italia? Da, e destul de romantic, cred că sunt puţin geloasă.
Am mai trăncănit, despre rochea pe care o va purta, şi mă ruga să merg şi eu la nuntă. Îmi doream atât de mult, dar era greu să scap de Kira, care sigur ar fi transformat o nuntă într-un concert rock.
- Da, voi încerca. Da, în două zile, ok, fac tot ce pot. Te pup nebuno.
Mă întorc şi mă lovesc de un cineva. Cad pe nisipul fierbinte şi o mână mă ajută să mă ridic.
- Doamne. Eşti din piatră.
M-am întors şi ochii mei verzi sau intersectat cu nişte ochii de inox. Am analizat persoana din faţa mea. Ten alb, buzele roza deschis, un zâmbet enervant, păr brunet ca pana corbului. Purta o pereche de pantaloni scurţi negri şi nişte şlapi de aceiaşi culoare. Avea o placă mare de surf cu un dragon desenat pe ea.
- Măi măi, se pare că Itachi s-a întors. Îmi place noua freză, dar surf, parcă spuneai că este o prostie. Gata, ţi-ai schimbat părerea?
- Eu mă gândeam să te scot la un suc, iar tu îmi spui că sunt la fel ca Itachi. Acum sunt dea dreptul jignit, ştii ce tare doare, uite aici.
A pus mâna în dreptul inimi şi a reuşit ce dorea, să scoată un zâmbet de la mine. Dar zâmbet mi-a pierit repede, cât de schimbat putea fi. Arăta cu adevărat superb, după trei ani în care am fost îndrăgostită de fratele lui, realizez că arată la fel. Sunt chiar identici. Oare voi reuşi vreodată să mă îndrăgostesc de Sasuke, de băiatul care îmi face curte acum mult timp? Scutur repede din cap pentru a-mi alunga acest gând.
- Deci vrei să evadăm împreună? Am maşină.
Ridic din umeri, e ca şi cum aş fugi cu un necunoscut. După atât de mult timp nici măcar nu mai ştiu cine e, dar nu am de ales.
- Pe la ce oră decolează avioanele. Brunetul mă privea surprins, aşa că am adăugat repede: Nu-ţi fă iluzii, dar dacă ajung voi fi domnişoară de onoare şi am nevoie de partener.
Am zâmbit şi s-a aplecat spre mine, buzele lui le-au întâlnit pe ale mele. Simţeam cum inima îmi bătea atât de tare încât eram sigură că nu aude. Am simţit de parcă aş exploda, asta îmi doream să simt când întâlneam băiatul potrivit. Mereu am crezut că Itachi era cel pe care îl iubesc, nu cel pe care îl plac, cel pe care îl iubesc.
- Primul sărut?
Am deschis ochii şi…


Cantecele lipsesc... dar apromit ca vor fi in urmatorul... app: nu am corectat capitolul

Heeiii , cat ma bucur ! Te`ai hotarat sa`l continui ? Asa sa faci !
Mi`a placut mult capitolul , nu conteaza daca nu are vreun cantec , e bun si fara . :D

Sa inteleg ca Sakura fusese pana acum indragostita de Itachi , iar acum fratele sau , Sasuke , s`a intors dupa trei ani si a sarutat`o pe Sakura , facand`o astfel sa se indragosteasca de el [ sau poate nu ... ]

Hmm , interesant . :D Te astept cu next`ul , draga mea !
Te`am pupat ! :*

Aterizez si eu pe aici putin, deci...ma atras titlul...oarecum
Ficul e frumos, imi place, desii, ehh actiunea e cam grabita nu stiu cum sa zic, dar nici nu a inceput bine si gata, deja s-au sarutat, mi se pare prea grabit, ia-o mai usor te rog eu ca aja grabesti si nu iese prea bine, hmm presupun ca este un fic SasuSaku din cate observ acuma, frumos
Vezi, la unele cuvinte ai pus doar un ''i'' cand trebuiau doi :))

Astept nextul sa vad ce o sa se mai intample

Hey, sweety! Am ajuns si eu pe aici^^
Pot sa spun cu mana pe inima ca imi place ficul tau si merita continuat. Chiar nu ma asteptam sa fie ceva asa de bun, titlul ma ducea cu gandul la cu totul alt ceva. M-am hotarat s aiti citesc ficul din pura intamplare , avand acelasi nume cu al unei prietene[sau asemanator] Nici nu stii cat de bine imi pare ca m-am inselat si ca ai un fic bun si interesant!
Astept nextul^^

Mie mi de pare destul de bine ... adica actiunea nu mi se pare grabita pentru ca ai spus ca ei se cunosc de trei ani si tot de atat de mult timp Sasuke o place pe Saku ....
Si daca tot ma dau eu cu parerea hai sa o fac pana la cap :)))

Titlul - M-a atras si pot sa spun ca se potriveste din cate am citit cu [,]continutul ficului.

Ideea - imi place , chiar foarte mult , mai ales ca este vorba de muzica , si sunt foarte curioasa ce cuplu va fi ... SasuSaku , GaaSaku sau ItaSaku adica banuiesc ca il vei baga si pe Itachi prin peisaj ,nu ?

Descrierea - ai nevoie de putin mai multa descriere sentimentala .... adica puteai spune mai multe despre ce a simtit Sakura in momentul in care a aflat de nebunia pe care a facuto Ino sau atunci cand a sarutat-o Sasuke .. nu ca a-si fi eu vre`o experta da` este parerea mea ...

Dialogul - nu este in exces si nici sec :D

Estetica - arata foarte bine , chiar imi place cum asezi textul in pagina :D

Sper ca nu te-a suparat comentariul meu si adaca da , nu trebuie decat sa imi spui :D

Deci yo shi , te rog sa ne aduci nextul repede iubita :* !!

Mulţumesc mult pentru comentarii, nu am de ce să mă supăr, din contră. Mă bucur foarte mult că vă place ficul şi sper să nu vă dezamăgesc cu acest capitol... Spor la citit:*



Capitolul III


Amdeschis ochii şi m-am trezit în camera mea de hotel. Kira stătea lângă mine şi a răsuflat uşurată când văzut că am deschis ochii, am întrebatu-o ce s-a întâmplat, iar aceste a început să râdă. Am lua un pahar de apă şi am început să bea în timp ce ea se oprea din râs pentru a-mi povesti
- N-o să-ţi vină să crezi, ai plecat pe plajă, apoi noi am
venit să te căutăm, dar te-a găsit altcineva. Itachi!
Când am auzit că cel care m-am găsit a fost Itachi m-am înecat cu apa şi am scuipat-o pa pat. Kira a pufnit într-un râs nebunesc în timp ce eu am întrebat-o de Sasuke. Când a auzit că vorbesc de Sasuke a căzut de pa pat continuând să râdă ca o apucată.
- Asta e cea mai tare fază, ai vorbit în somn, sau în leşinde Sasuke. Unu, cel pe care l-ai iubit este Itachi şi doi, Sasuke nu este aici,e în Italia.
Aste e incredibil, am visat, adică, l-am visat pe Sasuke. Totul părea atât de real, sărutul, cuvintele lui, presupusa noastră evadare. Am lăsat privirea în jos şi gestul meu a speriat-o
puţin pe disperata de sor-mea. Care spunea că dacă mai leşin o dată ne întoarcem acasă, mergem la medic şi nu-l mai văd pe „ Prinţul Întunericului”. Când am auzit ultimele două cuvinte am simţit cum sângele îmi urcă la creier, am luat o pernă şi am dat cu toată puterea în roşcată. Un gest spontan după părerea mea, dar ea era cu adevărat panicată.
- Ţi-am spus să nu mai deschizi cât trăieşti subiectul acela.
Nu vorbea cu ea, mârâiam la ea. Când a înţeles despre ce vorbesc a început să recite nişte cuvinte pe care le-a citit în urmă cu trei ani, când l-am cunoscut pe Itachi şi pe Sasuke.
- „ Dragă jurnalule, astăzi am simţit că voi muri defericire. Prinţul Întunericului m-a invitat la un foc de artificii, numele Prinţului este Itachi şi are ca frate o pacoste numită Sasuke.”
Am aruncat cu perna după ea lovind o fază de flori care a căzut spărgându-se în mii de bucăţele. Un ciob de sticlă a lovit-o în faţă pe Kira şi am tresărit speriată, sângele şi-a făcut apariţia pe chipul ei. Am început să mă agit, să-mi cer scuze şi să o zgudui pe Kira care era paralizată. Uşa s-a deschis brusc şi a intrat Garra urmat de Naruto. Acesta m-a privit
suspect apoi a luat-o de mână pe sor-mea şi a început să o mângâie pe cap. Am privit ciobul care lovit-o şi am constatat că este destul de mare şi ciobit la vârf.
- Eşti bine iubito.
Mi-am întors repede privirea de la ciob la Garra, acesta o ajuta pe roşcată să se aşeze pe pat şi o ţinea strâns de mână. Cei doi sunt împreună, nu-mi vine să cred, abea am venit aici şi deja Kira mi-a furat băiatul pe care am pus ochii. De ce se întâmplă mereu asta? Primul a fost Itachi, apoi Ken, Chris, şi acum Garra. Ce trist, aşa s-a întâmplat mereu, deşi acesta afla prea târziu că am sentimente pentru ei. De sentimentele mele pentru Itachi a aflat la un an după ce ei s-au despărţit, de Ken a aflat la sfârşitul anului când el pleca la altă şcoală, de Chris nu a aflat şi nici nu va afla că am simţit ceva pentru el, iar acum e Garra. Ei bine măcar Sasuke rămâne al meu, sau nu, adică doar am visat. Nici măcar nu am sărutat vreodată un băiat, pentru că sora mea punea repede mâna pe ei. Eu am fost mereu fetiţa retrasă, fata care
stătea cu cartea la el şi cu caietul. O ciudată cum spuneau fiţoasele din clasă, o ciudată care trăieşte prin sora ei. Oare chiar asta era, o piedică pentru Kira?
- Scuze.
Mi-am luat geanta de pe scaun şi am ieşit în fugă din hotel. Lacrimile au început să-mi curgă pe chip. De ce sunt mereu o laşă, de ce fug mereu, de ce nu pot fi mai serioasă, de ce nu pot să iubesc pe cineva şi el să mă iubească pe mine? Am început să mă plimb din nou pe plajă, aici mă refugiez atunci când doresc să evadez. Plaja era liberă, nici un copil, nici un om, eram
doar eu, nisipul şi marea. Mi-am scos din geanta de plajă un caiet, un pix şi am început să scriu versuri, iar mă descarc scriind.

Nu vreau să mai plâng de durere
Vreau să lupt căci inima îmi cere
Nu mai pot să îndur, să pierd tot
Să mă joc cu viaţa, eu nu mai pot.

Vreau să mă ridic din întunericul străin,
Vreau să alung vorbe spuse cu venin,
Vreau să trăiesc un vis dulce, colorat,
Plin de iubire, un vis ce l-am aşteptat.

- Atunci trăieşte-l.
Vocea se auzea din spatele meu. Am vrut să mă întorc, să dau ochii cu cel care mă spiona, dar ceva din mine mă oprea. O voce îmi spunea să rămân pe loc, să aştept ca el să facă acea mişcare. Mi-am ascultat vocea şi s-a întâmplat, el s-a aşezat lângă mine, mi-a prins mâna intr-a lui şi mi-a întors chipul spre el. La început am fost în culmea fericiri crezând că lângă mine se află Sasuke, apoi am realizat că era chiar fratele lui. Itachi îşi plimba mâna
caldă pe chipul meu, în mod normal m-aş fi înroşit, inima mi-ar fi bătut gata-gata să-mi spargă pieptul, dar nu simţea nimic diferit. Şi-a apropiat chipul de al meu, mi-am cuprins buzele într-un sărut. Nu ştiu dacă el doare să fie un sărut plin de iubire, dar eu nu simţeam nimic în acest sărut, nici iubire, nici pasiune, nici o emoţie. Nu era un sărut, era doar atingerea buzelor, un pupic aş putea spune.
- Se pare că sentimentele tale s-au evaporat exact când eu am început să simt ceva pentru tine, dar te voi face să simţi din nou ceva pentru mine.

Sakura numai simte nimic pentru Itachi ? :O
Devine din ce in ce mai interesant :>
Abia astept nextul !! si sper ca o sa-l aduci repede nu ? :D


Miranda: Spam

Hopa!! Complicati? Dar nu vreau sa apara Itachi in peisaj T^T
Era ceva interesant cu Gaara sau Sasuke dar nush de ce am ce am cu Itachi.. :|
Ma faci din ce in ce mai curioasa.. Vreau sa citesc nextul si sper sa iasa deva frumus^^. Succes, sweety!

... Nextul meu a venit cu o oarecare mare întârziere...
Dar că să nu vă ţin foarte mult în suspans vă spun un lucru... Sakura nu va rămâne nici cu Itachi, nici cu Sasuke, nici cu Gaara...

Capitolul IV

Rămân blocată când aud cuvintele spuse de Itachi, mai bine spus şoptite de aceasta. Ce înseamnă asta, după ce Kira s-a despărţit de el se dă la mine, ce-s eu pluta lui de salvare. Îl privesc urât şi îi spun că nu vreau să mai am nimic dea-face cu el. Acesta ridică o sprânceană, era mai mult ca sigur neîncrezător în cuvintele mele, nici eu nu prea credeam în ele. Îl văd cu se ridică, dar rămâne lângă mine, privindu-mă de sus. Mă cam enervează privirea lui, simt cum încercă să mă intimideze, dar nu mai sunt o puștoaică naivă.
- Încerci cumva să mă intimidezi Uchiha?
I-am întors o privire rece, o privire care demonstra că nu mai am nici un sentiment pentru el şi nu eram impresionată de privea lui. Acesta nu mi-a răspuns, doar s-a întors şi a plecat. L-am urmat cu privirea până am fost sigură că nu mă mai poate vedem şi atunci am lăsat lacrimile să-mi curgă în voie pe obrajii roşiatici. A fost atât de dificil să-i susţin privirea, mi-aş fi dorit să-i sar în braţe şi să-i spun că vreu să-l iubesc. Totuşi, nu cred că aş mai putea să-l iubesc cum l-am iubit atunci. Mi-am scos vechiul jurnal şi am început să răsfoiesc paginile.
" Dragă jurnalule, momentul în care i-am văzut pe Itachi şi Kira sărutându-se a fost cel mai dureros moment din viaţa mea. Am crezut că-l pot face pe Itachi să mă iubească, dar el doar s-a folosit de mine să ajungă la sora mea. Am început să fug, lacrimile îmi curgea uşor din ochii şi nu mai vedem nimic în jur. Am continuat să alerg pe plajă până m-am lovit de cineva."
Am închis repede jurnalul dorind să nu-mi amintesc acel moment. Cel de care m-am lovit era nimeni altul decât Sasuke care râdea de mine şi de faptul că îl iubeam pe Itachi. El a fost cel care i-a spun lui Itachi de ceea ce simt pentru el. În minte îmi vin nişte versuri pe care încep să le cânt:

Mă ia în braţe, mă sărută, mă înebuneşte
Mă strânge de mână şoptind că mă iubeste
Sunt doar un copil simplu şi inocent
Ce nu poate pune pe iubire accent.

Rămâne doar scrum pe drumul către eternitate
În minte-mi vin amintiri în inimă adânc gravate.
De ce încerci să sapi în interiorul fiinţei mele?
Nu vezi că acolo ascund toate amintirile rele?

- O fată inocentă nu ar trebui să stea singură pe plajă.
Vocea venea de undeva din spatele meu, m-am întors să văd cine este şi nu era nimeni altul decât Sasuke. Am clipit de câteva ori şi mi-am amintit că nu are cum să fie el, brunetul era în Italia. Mă las pe spate pe nisipul călduţ, închid ochii încercând să-mi scot imaginea lui din minte. Degeaba, atunci când îi deschid el este tot acolo, în faţa mea, cu tenul alb şi buzele curbate într-un zâmbet, cu ochii negrii şi scânteietori.
- Super, încep să am halucinaţi. Plus că imaginile din capul mau mai şi vorbesc.
Acesta s-a aplecat şi mi-a mângâiat cu delicateţe obrazul. Nu simţeam nimic, era clar, dorm. am respirat uşurată aşteptând să mă trezesc în patul meu. Poate nici măcar nu am ajuns încă la plajă, poate am adormit în maşină.
- Îmi pare atât de rău că nu am ştiut cum să-ţi spun atunci ce simt pentru tine, poate acum eram în lumea cealaltă şi nu te bântuiam.
Am vrut să spun ceva, dar conturul lui Sasuke devenea to mai transparent până a dispărut complet. Eram încremenită, nu doream să merg la hotel, dar nici să rămân aici. Eram foarte speriată, dacă acela era Sasuke atunci el era mort. Dar nu se putea, Sasuke nu e mort, Sasuke e în Italia şi e fericit acolo. Fără să înţeleg ce se întâmplă cu mine am început să plâng, acum simţeam cum inima îmi este ruptă pentru a doua oară.
- Nu plânge.
M-am ridicat repede în picioare, dar nu era acolo. Încep să-i aud vocea, să-i văd conturul şi să-l iubesc pe fratele lui Itachi.


*******
Nu am corectat capitol, dar sper să nu fie prea multe greşeli.

foarte frumos si acest fic scumpa mea fosta sotie =]]
fain capitolul nou si te astept cu nextul ^^



Spam: Miranda

Next, next, next... Ultimul pe anul ăsta ...
Lore vă dorește un an nou plin de bucuri, sănătate, note bune şi tot ce vă doriți.
Să petreceți în noapte de revelion, dar nu prea multă băutură

Capitolul V



Stau ghemuită pe patul de spital fără a-mi aminti cum am ajuns aici. Eram doar eu şi Kira care dormea dusă în scaun. Părul îi era răvășit pe pat și urmele de rimel i se vedeau pe obraji. Fata asta chiar a plâns pentru mine, îi aşa o figură. Am schițat un zâmbet şi am început să o mângâi pe păr. Mă întreb de ce este mereu o competiție între noi, de ce una trebuie să fie mai bună decât cealaltă?
Uşa s-a deschis uşor şi pe ea au intrat cei doi prieteni ai fetei. Eu de ce nu pot socializa la fel ca ea, eu de ce nu mă pot împrieteni cu ei?
- Cum se simte bolnăvioara noastră? Vrei cumva să ne sabotezi, de ce nu mănânci? Știi câte griji ne-am făcut, anemic-o.
Am rămas cu gura între-deschisă, eu eram anemică de când am fost micuţă, mereu aveam lipsă de calciu şi fosfor. Ei chiar şi-au făcut griji pentru mine, sau pentru sora mea care trebuia să stea cu mine? M-am uitat de la unul la altu şi nu făceau decât să zâmbească. E prima oară când Naruto vorbește în felul ăsta cu mine, parcă m-ar acuza de ceva.
- Să vezi, eu credeam că eşti doar anemică, dar doctorul a spus că ai rasism. Nouă de ce nu ne-ai spus că eşti rasistă?
Eu şi roșcatul am izbucnit într-un râs puternic care a trezit-o pe sora mea. Aceasta ne privea când pe unul când pe altul, același lucru făcea şi Naruto care nu înțelegea despre ce e vorba.
- Naruto, nu am rasism am rahitism. Am luat o gură de aer pentru a-mi calma chicoteala şi am continuat: Rahitismul este o boală caracteristică primei copilării, provocată de lipsa vitaminei D,
care produce tulburări în metabolismul fosforului și al calciului, cu
repercusiuni, în special, asupra sistemului osos.
- Adică? Acesta privea în stânga şi îndrepta, apoi adăuga: Cine știe să-mi traducă din ebraică?
Kira a început să plângă şi să-şi ceară scuze că nu a avut grijă de mine. L-am văzut pe Gaara cum ezita să se apropie de ea, dar i-am făcut semn cu pacul să nu stea ca idiotul să privească. Roşcata mea soră tresări în momentul în care acesta îşi așezase mâna pe umărul ei. Îmi dau ochii peste cap şi îi spun să o ia în brațe odată că îmbătrânesc aici. Naruto mă avertizează să stau departe de meseria lui.
- Acum să fim serioși, treaba asta cu bufonul era meseria mea, măcar lasă-mă să demisionez înainte să mă înlocuiești. Apropo, când ieși de aici? I-am aruncat o privire Kirei, aceasta roşcatului şi el se întoarse spre Naruto care ţipă brusc: Firar, am uitat să-l întreb, mergeți voi doi să aflați.
Roșcații nici nu apucară să protesteze pentru că Naruto i-a prins de încheieturi şi i-a dat afară. Oare ce pune la cale blondul ăsta. Când s-a întors spre mine faţa lui devenise brusc foarte serioasă. Îmi spune că peste două zile pot ieşi din spital pentru că abea mâine vin rezultatele tuturor analizelor. Aprob încet apoi acesta mă întrebă de Sasuke, îl privesc șocată, dar îmi explică că am vorbit în somn, sau leșin, de el. M-am chinuit să-i explic visul, omițând anumite părți.
- E cam ciudat să visezi pe cineva viu, mort, nu? Am văzut că blondul părea cu gândurile departe aşa că l-am mai întrebat o dată: Naruto, ce crezi, e o prostie nu?
- Sas`ke o mort. A murit într-un accident acum două luni.
Nu se poate, e o glumă sau ceva de genu. Simt cum aerul nu îmi mai ajunge, încep să mă sufoc şi totul devine negru. Aud un piuit enervant apoi un sunet strident care se îndepărtează. Simt cum un cuţit îmi străpunge inima, dar durerea este scurtă şi încep să nu mai simt nimic.


*****
Un capitol plin de greșeli pentru că îmi este lene să-l corectez.

Yo Shi a scris:

Dar că să nu vă ţin foarte mult în suspans vă spun un lucru... Sakura nu va rămâne nici cu Itachi, nici cu Sasuke, nici cu Gaara...

Atunci cu cine ? Eu sper sa fie cu Sasuke, sa se sinucida si sa fie cu el.