Teach me how to scream

O dimineata plictisitoare, o ora plictisitoare. Matematica nu avea niciodata sa fie printre preferatele mele. Am ajuns in clasa cu cateva minute inainte de a se suna, ceva care nu-mi statea in caracter. Am deschis usa si am pasit in incapere, pasind spre banci. M-am asezat in ultima banca de la fereastra, asteptand sa inceapa cosmarul.

Se pare ca Zane este mai posomorat ca niciodata . E mereu retras si nu socializeaza mult. Poate ca in spatele baiatului plicticos si nevorbaret se afla un trecut tragic care nu-i da voie sa creada in speranta si vise.
Si gata cu meditarea, "calaul" si-a facut aparitia .

Usa se deschide din nou, iar profesorul isi face simtita prezenta tusind. Imi intorc privirea spre el, lasand balta privelistea de pe fereastra. Se pare ca ceva il enervase inca de dimineata, cutele de pe fruntea lui sustinand acest lucru. Am zarit-o pe Zummy intr-o banca si ma gandeam sa vorbesc cu ea, insa am renuntat in prima secunda.

Se pare ca profu azi e pus pe treaba . Nu vrea sa piarda nici un minut asa ca incepe ascultarile . Dar atunci cand vrea sa spuna numele "victimei" apare si prietena mea Psycho care fara sa salute se duce in banca ei si-l lasa cu gura cascata pe prof' .

Merg alene pe holuri, fara nici-o graba. Stiu ca ora a inceput de cateva minute si totusi raman la fel de calma si linistita. Intru in clasa si toata atentia se indreapta spre mine "Cat urasc asta!". Profesorul se uita la mine destul de nervos. Nu imi pasa si ma indrept spre banca mea ce era acoperita cu "operele mele de arta" (mai exact desene din ore). Inca o zi monotona.

Psycho XD

Imi rotesc privirea prin clasa, zabovind putin asupra intarziatei. Nu stiam de ce, insa simteam ca ceva este diferit la ea, ceva care, fara sa vreau, ma facea sa analizez lucrurile. Cat detestam asta.

Stau si privesc cum venele profului mai au putin si explodeaza. Nu, nu s-ar putea intampla ceva atat de frumos. Ma uit prin clasa zarind-o pe Zummy. O vedeam plictisita parca asteptand sa se intample ceva. Imi intorc capul si il observ pe Zane; Zane... Ce nume diferit si totusi care iti spune asa mult. Imi indrept capul spre prof pentru al enerva ca nu scriu si ma uit la el cascand.

Psycho XD

Ceasul se auzea in surdina. Tic - tac, tic - tac. Profesorul, la fel ca intodeauna era plictisitor si nu mai rezistam sa-l ascult pentru restul orei, chit ca am erau 15 minute pana se suna. Mi-am scos un caiet din ghiozdan, mi-am pus castile in urechi si am inceput sa desenez, asta daca ceea ce faceam se putea numi desen.

-Emo, Emo Schneider! Emo, Emo Schneider! Cantam, sau mai bine zis tipam, o melodie ce o auzisem din intamplare, fara sa inteleg nimic din ea. "He he! Chiar vreau sa vad daca ii va exploda o vena" Cuget eu fara pasare. Speranta imi dispare im momentul cand clopotelul suna necontenit. Toti fericiti, doar eu dezamagita ca nu l-am inebunit pe prof. Cum zicea un om, "speranta moare ultima da' moare si ea".

Psycho XD

Daca nu mi-as fi ridicat privirea din obisnuita probabil ca nu as fi realizat ca se sunase. Am lasat caietul si creionul pe masa, ridicandu-ma din banca. Ma indreptam spre iesire cand cineva imi strigase numele.

-Zane!Strig eu. "De ce am strigat? Ce treaba am cu el? . El se intoarce spre mine, iar eu raman statuie. In ziua de azi e important sa testezi daca oamenii aud. Stii, se pot plimba pe strada, vine o masina, ii strigi, ei n-aud si BUM sangele se imprastie pe asfalt si e greu de curatat! Unii zic ca trebuie sa pastram ordinea! Spun eu gesticuland cu mainile. In cap aveam doar un lucru; "stupid". Cum nu am mai fost in viata mea.

Psycho XD

Ma intorc si o zaresc pe Psycho. Am privit-o atent, asteptand o explicatie, desi, cea primita nu era tocmai cea la care ma gandeam eu. Am inceput sa rad cand am vazut-o, ceva care nu-mi statea in caracter prea mult.
-Ai dreptate, ii spun, pastrandu-mi pe fata un zambet cat de cat larg.

Uh, zambeste? Dar usor mi se mai schimba personalitatea. Cu incredere in mine, mi-am prealuat aura rece si superioara. Am stat putin nemiscata gandindu-ma la ce s-a intamplat. Am vrut sa plec undeva, sa nu mai fiu acolo, dar intrebare este... unde?

Psycho XD

Fata asta era ciudata, dar intr-un sens bun. Odata era la o extrma, pentru ca peste catva timp sa fie la cealalta, semana mult cu mine, sau cel putin impresia asta mi-o lasase. Ma pornisem undeva, insa gandul mi-a disparut si mintea mi s-a golit, din nou. Se intampla mai tot timpul, insa asta nu insemna ca ma enerva. Am trecut pe langa fata si m-am asezat iar in banca, sperand ca ziua aceea va trece mai repede.

Myra: Ora 10.. Ma uit ciudat, strambandu-ma haois si prefacut la ceas.. Incep sa numar cu voce tare rostind absent si aproape inconstient:
-A, B, C, D.. Sclipitor de inteligent.
Imi dau parul lung de pe fata alba ce prezenta unele tente rozalii si privesc obosita coridorul lung. Uram linsitea.. Si labirinturile.
Ma uit putin deasupra fiecarei usi cautand ceva.. Un anumit ceva..
-Pff... se auzi deodata taind linsitea predominanta.
Ma simteam orecum pierduta in acel loc absolut necunoscut, asteptand oarecum pe cineva care sa ma ajute. Nu.. Ma simteam prea vulnerabila si trebuia sa scap de acest sentiment, astfel incat am inceput sa ma plimb lent si neinteresat pe holurile lungi, gandindu-ma ca voi gasi eu pe cineva sa intreb..

Imediat dupa ce clopotelul suna, anuntandu-ne de terminarea orei, ies din clasa si habar nu am unde vreau sa merg. Ajunsa pe holul cel mare zaresc o fata cu un par negru ca cel mai intunecat abis si o fata mai alba decat inghetata de vanilie . Avea un aspect gingas si firav. Se pare ca era in cautarea unei clase, pentru ca se tot uita pe placutele usilor . Sigur este o nou venita .
Ma indrept spre ea cu pasi marunti si cand ajung in fata ei o salut politicos. Face si ea acelasi lucru apoi o intreb ce clasa cauta .

Ma uit putin stupid la fata, intorcand nedumerit capul. Aveam obiceiul sa ma comport fara inteles si de multe ori mi se spunea ca sunt ciudata.
-Amm.. Pai o clasa de a 10-a.. Aa.. Uite.. Eu sunt Ira, dar mi se spune Myra. Nu imi place prea mult numele dar nu am de gand sa-l schimb. Asa.. Si tu esti...

- Eu sunt Zummy si-mi pare bine sa te cunosc ! ii zambesc larg apoi ne strangem mainile in semn de prietenie. Se pare ca vei fi colega cu mine.

-Uu.. O colega.. N-am mai auzit de mult acest cuvant, spun eu pe fata mea aparand un zambet apatic.
-Bine.. Imi poti arata clasa? spun eu din nou copilaros.