Ura dintre doua clanuri (+16)

Hei , girl !
Am aterizat pe aici . Super , ai pus next`ul ! :cheers:
Mie una mi`a placut , nu mi s`a parut mai slab decat celelalte . Ba chiar este si amuzant . :)) Haha , Sakina , Sakina ..
Astept next`ul ! :D Pupiciiiii :*:* !
Cu drag , Renesmee .

Capitolul 21: Relatia parinteasca

Sakura:

Stau si mai vorbesc un pic cu Saki la baie, dupa care ne indreptam spre sala de sedinta unde vedem ca nu mai era nimeni. Super tare! Am scapat de discursurile tatei! Iesim din cladirea imensa ce purta semnul clanului nostru si ne indreptam catre casele noastre, fiecare, insa pana la un moment dat, mergem impreuna. Eu locuiesc diferit de Sakina. Ca ea ma viziteaza destul de des, asta-i altceva. Cand mai avem putin de parcurs pana sa iesim din cartier, se aude o voce pitigaiata care ii striga numele verisoarei mele. Noi ne oprim, eu uitandu-ma la Sakina sa vad ce reactie are si ea oftand, lasand doua cuvinte sa-i iasa din gura:
-Oh nu!

Isi face curaj sa se intoarca si ce sa vada? Parintii ei ce o strigau ca nebunii, imbracati in albi pentru ca probabil au fost si ei la sedinta. Mama ei, mai exact Saya Haruno, a inceput sa fuga, varsand lacrimi grele pe obrajii ei albi, spre Sakina. Versioara mea nu a avut timp sa se fereasca de imbratisarea calduroasa a mamei sale, ce nu o vroia nici moarta! Saya o imbratisa pe Sakina foarte strans , lasandu-si picaturile cristaline sa cada pe parul roz al verisoarei mele. Saki nu reactiona in niciun fel. Va da-ti seama ca a urmat o serie de intrebari "fara raspuns", de la Saya:

-Iubita mea fiica. Of Doamne ce dor mi-a fost de tine! Cum ai putut sa pleci in New York cu Maya si familia ei? Nu te-ai uitat de loc in urma si la noi? La adevarata ta familie? Nu te-ai gandit nici un momet la ce-i in sufletul meu cand am aflat ca fata mea pleaca pe un alt continent? 4 ani nu te-ai gandit la nimic legat de noi?intreba aceasta printre lacrimi. Abia puteam intelege ce spune. Sakina, rece ca intotdeauna cand vine vorba despre parintii ei, nu a imbratisat-o inapoi, ba chiar i-a dat mainile mamei sale ce o mangaia pe fata, mai incolo pentru a nu o atinge.

Probabil nu intelegeti nimic. Sa va povestesc mai detaliat. Dupa cum stiti la varsta Sakinei de 12-13 ani, tot clanul a plecat din Tokyo din cauza vampirilor. S-au mutat in Osaka ei, in timp ce o parte din ramura principala a clanului, mai precis eu si parintii mei, ne-am mutat in New York cu afaceri. Ati inteles asta. Acum sa va lamuresc cu Sakina. Stiti foarte bine ca la 16 ani ai ei, a fost cu Mike. Parintii i-au interzis asta si asa ea a plecat de-acasa pe ascund. A stat la Mike pana cand a vazut ca el o inseala si pe ea si pe Tayra, cu altele. Asa s-a mutat Saki la noi si a devenit "sora mea mai mare". Enervanta cateodata, dar nah... n-am ce face. Parintii Sakinei au vrut imediat s-o aduca inapoi insa ea fiind incapatanata ca un catar, nu a fost deacord nici in ruptul capului asa ca Maya, mama mea si in acelasi timp sora Sayei, a cautat un mod prin care Saki sa ramana la noi. A gasit in cartea cu reguli ale clanului ca tutorele trebuie mereu sa stea langa cea/cel pe care o/il invata. Sakina fiind tutorele meu precum stiti din alte capitole. Unchii mei n-au inghitit chestia cu regulile. Ei stiau ca e doar voia Sakinei de a sta la noi, dar nu au putut sa spuna "nu" regulilor. E interzis. Oricum sa revenim.

Sakina se da la o parte din bratele mamei sale si o intreaba frumos, politicos si totusi rece, ce vrea. Matusa mea inca plangea deci va da-ti seama cum eram eu. Dea dreptul molesita. Imi era mila de ea, dar e si vina ei deci nu am ce face. Niciodata nu a lasat-o pe Sakina sa faca ce vrea, ce-i place. Ba ca bluza e prea decoltata, ba ca e prea mica pentru o relatie, ba ca nu-i plac prietenii ei, ba ca sa nu se duce prin cluburi ca nu are ce cauta acolo etc. si asa s-a ajuns aici.

-Cum adica puiut? Te vreau pe tine! Stii cat timp mi-a lipsit cuvantul calduros "mama"? Te vreau acasa langa mine, langa tatal tau, in siguranta. Noi mereu ti-am vrut tot binele din lume, ingeras! Te intorci acasa fara discuti! se rasti, inca plangand, matusa mea.
Sakina a inceput sa rada nervos dupa care i-a dat un raspuns plin de ura mamei sale:
-Crezi ca mai sunt o pustoaica ca sa faci ce vrei din mine? Nu! Sunt majora si pot sa fac ce vreau eu! Locuiesc singura, in siguranta te asigur eu. In fiecare noapte in cluburi, cu o groaza de alcool, droguri si tigari. In fiecare noapte cu un baiat in pat, a doua zi nemaistiind cu cine am fost, nemaistiind daca m-am asigurat sau nu. Stii de ce? Pentru ca asta e viata pe care eu o vreau! Asta este ce vreau si ce sunt!
-O viata de c***a? Asta vrei nesimtito? Te-am educat cel mai frumos posibil si tu ne faci de ras?interveni tatal Sakinei care era foarte furios de spusele ficei sale
-Da! Nu-i problema de educatie. Puteti spune ca nu sunt fiica voastra. Eu nu ma supar. Ba chiar mi-e mai bine! N-am nevoie de un nume maret sau o legenda faimoasa a familiei mele. Eu nu ma mandresc cu voi ca parinti si nici nu recunosc in acte ca sunt fiica voastra. Face-ti la fel! In asa fel incat pe strada nici sa nu ne cunoastem pentru ca eu asta vreau! Ciao Saya, Haru!

Wow. Nici eu nu ma asteptam la asta! Cu cata ura ii ieseau cuvintele din gura, cu cata usurinta isi facea mama sa planga cand aducea vorba de droguri, alcool si baieti. Cata raceala in relatia lor. Nici macar nu le mai spune "mama si tata". Le spune pe nume! Extraordinar! Eu stiam ca-i incapatanata si rautacioasa cand vrea ea, dar la o asa conversatie nu ma asteptam. Sakina iesise din cartierul natal, lasandu-si mama sa planga pe jos de zici ca era posedata si tatal nervos in cel mai mare hal. Eu ma indrept spre casa fara a spune nimic. Nici nu mai am ce sa spun...

E scurt. Ce sa fac? Eu plec duminica in tabara deci nu o sa mai aveti un next o saptamana intreaga. Poate mai pun vreao continuare pana atunci, insa nu promit nimic. Sper ca va placut! Sa va vad impresia la comuri
Va pup!

Wow !! Ce chestie :shock: !
Nu credeam ca Sakina poarta atata ura ..
Capitolul mi`a placut . Sper sa postezi unul nou in fond...o saptamana fara next .. :affraid: :shock:
Sa te distrezi in tabara si sa ne povestesti cum a fost ! :*:*

Capitolul 21:

Dar inainte sa ies pe usa cartierului, printre plansete, Saya ma intreaba soptit, cu privirea mirata si totusi cu putina ura fata de mine:
-De ce mirosi a vampir?
Ops! Am uita ca am iesit cu Iruya. Of Doamne, acum miros ca un criminal! Nu ii dau nici un raspuns si incep sa alerg pana la iesire. Cum am ajuns acasa, m-am pus in cabina de dus cu tot cu haine, pentru a le spala si pe ele ca sigur miros a vampir. Picaturile mici, caldute imi mangaiau corpul. Spalandu-mi corpul, am simtit cum imi scapa ceva din par. Cand ma uit mai bine vad ca mi-a cazut trandafirul pus in par de brunet. Floarea era asa de frumoasa! De un rosu aprins ca sangele. Ca acel lichid fara de care nu poti trai, dar pe care fara mila il beau acei criminali. Cu cata ura vorbesc eu de ei! Petalele florii erau ca si o viata. Una mia colorata, una mai vestejita, mai intunecata. M-am saturat sa ma ud degeaba asa ca ies din dus. Iau floarea plina de viata si dragoste, cu mine in balcon. In timp ce vantul puternica se juca cu parul meu pe care l-an uscat, eu distrugeam micuta vietuitoare, rupandu-i petalele una dupa alta. Probabil ca sub balconul meu era o adevarata petrecere intre vant si neajutatoarele petale ce se lasa in ajutorul lui, sa le duca unde vrea el. Nici nu observ ca cineva este in spatele meu, desi ar fi trebuit macar mirosul sa-l simt, dar eu eram prea prinsa in gandurile mele.

-Ce faci frumoaso? Am vazut ca ma insel cu idiotu' de varamio. se auzea Sasuke din spatele meu, privirea lui exprimand nervozitate.
-De unde stii tu asta?il intreb fara nici macar sa ma intorc la el, caci nu am nevoie sa-i vad chipul. Stiu deja cum arata asa ca ce ar mai conta?
-Sa spunem ca mi-am luat si eu liber de la scoala pentru a ma distra cu cateva fete, dar din greseala am vazut doi porumbei ce stateau la o cofetarie si atata timp cat ti-am simtit mirosul, am stiu ca tu esti. imi raspunse nervos, insa nu prea vroia sa arate.
Incepe incet sa se joace cu varfurile parului meu, facandu-ma sa ma enervez caci mie nu-mi place sa ma atinga cineva de par. Orice pana la par! Ii dau mana mai incolo si continui sa ma uit la apus. Enervat la culme de respingerea mea, ma ia brutal de solduri si ma tranteste de perete, incepand sa ma sarute pe gat si in acelasi timp sa-mi vorbeasca.

-Deci ce are el si eu nu am? Bani? Nu prea cred ca are mai multi. Popularitate sau renume? La fel, nu cred. Deci ce-are papusa? Te-ar satisface mai mult sau ce? ula brunetul la mine. Ma enerva foarte tare cum ma musca de gat. Sigur ca in alte circumstante, daca eu l-as iubi si ar fi reciproc, ar fi o placere, dar acum in niciun caz!
Imi ridic mana cand am ocazia sa scap din stransoarea lui si incerc sa-l lovesc in fata cu pumnul. Din pacate el se fereste si eu ajung cu pumnul in perete, bagat bine de tot. Varcolacii au o putere extraordinar de mare pentru un om obisnuit, dar sa lasam asta si sa continuam povestea.

-Numai la bani, faima si pat te gandesti! Asta face diferenta dintre tine si varul tau. El cu siguranta nu ar sta cu o fata sau nu ar face sacrificii mari pentru aceste trei lucruri foarte importante pentru tine si inutile pentru el. Esti un nenorocit! Lasa-ma pe mine in pace si du-te la Karin a ta ca vad ca e in limba dupa tine! Nu cu ea iti petreci pauzele prin bai? Hai, miscare de glezne la casa ei ca ai ceva de mers de-aici pana acolo.
Cuvintele astea ieseau cu repeziciune si fara probleme din gura mea ceea ce pe el in enerva la culme! Statea pe pervaz si se uita la mine de parca nu m-ar intelege. De parca as vorbi chineza! La un momendat privirea lui rece, indiferenta si amenintatoare disparu, lasandu-ma pe mine pe balcon, singura in bataia vantului, langa peretele distrus din cauza pumnului meu. Asa s-a sfarsit o zi de-a mea, caci exact atunci soarele facuse un targ cu mandra luna, pentru a mai lua si el o pauza. Oftez usor, ma indrept din nou spre dus pentru a scapa din nou de acest miros insuportabil si dupaia ma asez in pat cu gandul ca maine va fi altfel.

Sakina:
Nu-mi vine sa cred cat tupeu sa incerce din nou sa-mi controleze viata! Auzi, cica:
Te intorci acasa fara discuti!

Da,da. Sigur. Si Charlie Chaplin a fost femeie. Sa adoarma ei in visurile lor ca ma vor aduce acasa, caci acuma ca nu mai sunt minora, nu mai exista nici o sansa sa intru in casa parinteasca. Deodata aud un ciocanit in usa. Ma duc sa deschis si cine crezi ca s-a gandit la mine sa ma viziteze?

Sper sa va placa. Nu mai pot pune altul pana saptamana viitoare. E necorectat! Va pup!

__________________

Ahh , cat de super a fost ! :X
Pacat insa ca a durat cam putin convorbirea dintre Sakura si Sasuke . :( Hmm , brunetul e gelos ? :> Cine stie , poate incepe s`o placa .. sau poate doar orgoliul lui este de vina ..
Off , si cand ai povestit din perspectiva Sakinei ne`ai lasat in suspans la sfarsit . O saptamana intreaga fara sa stim cine ciocane la usa ei !!
Pai , sa te distrezi in tabara . :D
Pa`pa , te pup ! :*:*

Capitolul 23

Sakina:

Cine credeti ca s-a gandit la mine? Iubita mea Tayra tocmai este in fata usii, cu ghiozdanul meu in mana, cu zambetul ei cald pe buze si ochii de o culoare extraordinar de calda dar si ciudata. O invit inauntru, in sufragerie si ea incepe sa ma ia la intrebari. Ii explic totul si ramane uimita la povestea mea cu parintii. O iubesc foarte mult pe bruneta asta pentru ca mereu tine cu mine. Normal ca si de data asta imi spune ca am avut dreptate. In timp ce-mi da caietele si toate temele, isi reaminteste de "mica ei misiune".

-Saki. Vezi ca profu de istorie nu s-a prea bucurat ca Sasuke si Sakura au lipsit de la ora si mi-a spus sa te anunt ca au o tema mai speciala de facut pentru maine. Mai exact, astazi, dupa ce ai plecat tu, am vorbit despre zvonurile din trecut "prostesti" ale existentei unor vietati "supranaturale". Mai exact vampiri, vrajitoare, varcolaci si nu mai stiu eu ce. Sakura si Sasuke trebuie sa-l faca pe profesor sa creada in aceste vietati daca nu vor media neincheiata la istorie, plus scaderea notei la purtare.

-Nu pricep. Ce legatura are asta cu istoria?
-Pei Einstein, in trecut oamenii credeau in asa ceva si se speriau! Nu pot sa cred ca-i luat 10 azi!
-Nici eu!
Incepem amandoua sa radem si-o tinem tot asa pana cand Tay primeste un telefon de la prietenul ei, Miro, care vrea sa se intalneasca cu bruneta la mall. Ii multumesc pentru tot, inchid usa dupa ea, nu inainte sa o pup, imi iau cartile si caietele si ma duc in camera. Nu dupa mult timp, cam 30 de minute, aud soneria din nou. Ce-o mai fi uitat si desteapta aia de Tayra? Telefonul, banii sau ce Dumnezeu a mai uitat? Ma cobor din pat si ma duc in fata usii. Un sentiment straniu ma inconjoara cand pun mana pe clanta usii. Parca as face ceva rau. Nu-l bag in seama pe cat posibil si apas increzator pe clanta. Cand deschid usa, o silueta barbateasca, bine lucrata, ochii albastrii ca cerul intunecat si zambetul ala tamp de "smecher" care ar da pe spate orice fata prostuta, dar eu nu sunt asa, ma asteapta. Nu stiu ce cauta aici si nici nu vreau sa aflu. Tot ceea ce doresc este sa plece si sa nu se mai intoarca.

-Scopu si durata Mike. Sper ca te-ai pierdut si o sa stai putin. spun eu enervata la culme de vizita blondului
-Papusa, unde-ai fost astazi? Chiar mi-am facut griji! imi raspunde el cu zambetul lui tampit si cu mana la spate
-Am fost in ma...dar cand sa dau sa-l jicnesc, el isi scoate mana la iveala si imi pune o batista la gura cu un fel de somnifer sau ceva de genu. Noroc ca stiu sa-mi tin binisor respiratia, totusi am inhalat un pic din acea substanta. Imi venea sa ma transform si sa-l omor in doua secunde dar nu puteam caci regulile imi interziceau asta. Plus ca nu sunt genul de persoana care sa se axeze pe violenta bruta.

Cand sa cad la pamant caci muschii picioarelor mei se "inmuiasera", simt cum stransoarea ce-mi tine batista aceea nenorocita la nas, scade pana nu o mai face nimic sa stea lipita de fata mea. Incerc sa deschid incet ochii si-l vad pe Itachi cum da cu brutalitate in Mike in asa fel incat sangele nu se osteneste sa apara. Incerc sa ma ridic de la pamant pentru ai desparti pe cei doi, caci m-am speriat cand i-am vazut coltii lui Itachi iesind la iveala. Puternica ca de obicei, mi-a reusit scopul. M-am ridicat sprijinindu-ma totusi de peretele casei mele si am inceput sa alerg spre jumatatea curtii unde avea loc bataia. M-am pus in bratele blondului care era pus la pamant, abia respirand si-am inceput sa tip la vampir sa-l lase in pace. Acesta respira greoi si avea ochii rosii. Se putea vedea cat de nervos era ca am intervenit. Daca nu se controla, pun pariu ca-mi dadea si mie o palma, insa nu as intelege de ce s-a bagat. Ii trimiteam priviri ucigatoare.

-Dupa ce ca-ti salvez viata c***a ce esti...! Nici nu se mai indura sa mai spuna ceva. El doar a iesit din curte, lasandu-ma aproape lesinata de la acel drog, pe fostul meu iubit de doi bani pe care eu il credeam lesinat. Cu ultimele puteri il vedeam pe brunet cum iesea din curte. Ma bagasem pentru ca nu vroiam sa-l omoare, dar apreciasem extrem de mult ceea ce a facut. Pur si simplu nu inteleg scopul actiunii lui. Se pare ca drogul nu m-a tinut mult treaza in asa fel incat am lesinat pe Mike, in curte pe iarba patata de sange.

Wow , ce capitol ! :shock:
Ne`ai cam lasat in suspaaans ! [ cel putin pe mine da :lol!: . ]
Itachi sare in ajutorul Sakinei , hehe . ;;) Imi place astaaa .. cine stie ce se strecoara intre ei ! [ love , love .. love is in the air =)) .. sper ! ]
Pai hai sa vedem next`ul scumpa ! :*
Mai bine il scrii de acum ca sa iti tii mintea ocupata :d [ stii tu de ce .. ]
Si nu mai fi suparata pentru ca acest lucru i se intampla ORICUI odata si odata . >:d< Si astfel devii mai puternica si mai " imuna " . :D
Te pup si nu uita ca ne ai pe noi alaturi ! :*:*

Capitolul 24

Sakina:

As putea sa spun ca vad negru, insa eu nici macar aceasta culoare gotica n-o vad. Nu vad absolut nimic, doar aud zgomotele de la parter si simt vantul rece ce probabil trece prin geamul meu intre-deschis. Incerc sa-mi deschid ochii si incet incet reusesc. Somniferul ala idiot mi-a dat niste dureri insuportabile de cap. Of, of, of. Ma ridic somnoroasa de pe pat. Vreau sa merg la parter sa vad cine face atata zgomot, insa se pare ca sunt prea tupeista sa incerc sa merg singurica. In ce sens? Sunt foarte ametita si eu chiar daca sunt nebuna, tupeista si curajoasa, acum ar trebui sa fiu batuta in cap sa nu ma sprijin de ceva pana jos. Asa stau eu cu mana stanga pe cap caci durerea nu vroia sa ma lase nici moarta si cea dreapta pe perete.

Cu greu cobor si ultima treapta a scarilor si de parca ameteala si durerea de cap nu era destula, acum il mai vad si pe Mike in bucatarie facand micul dejun. Mike in bucatarie facand micul dejun?! Asta a facut-o ultima oara cand am petrecut o noapte cu el. Oh Doamne! Ce-am facut aseara? Pei sa recapitulam. A venit blondul si a incercat sa ma drogeze, adoarma, nici macar nu stiu ce a incercat el sa faca cu adevarat. Itachi l-a batut mar, eu m-am pus in fata lui, Itachi m-a facut c***a si eu am adormit pe pieptul lui Mike. Ca tot veni vorba, cum a putut vampirul ala sa-mi spuna asta mie? Eu nu suport cuvantul asta! Poti sa ma faci in toate feluril, dar asa in nici chiar.Oricum sa revenim.

-Papusa, ma bucur ca te-ai trezit. Probabil esti extenuata de la durerea de aseara. imi spune mie blondul apropiindu-se de mine. Despre ce durere vorbeste, habar n-am, dar cu siguranta vreau sa aflu atata timp cat el inca este in casa mea, sub acoperisul meu, in bucataria mea.
-Despre ce naiba vorbesti blondule? Te-ai lovit la cap sau ce? Din cate-mi amintesc eu, tu erai cel praf aseara. Esti atat de varza incat cred ca ai cazut in coma ieri, cand Itachi dadea in tine cu atata usurinta! incerc eu sa-l ating la punctul lui sensibil.
Se pare ca nu prea am reusit pentru ca incepe sa rada fortat. Ce-o fi in capul lui aproape gol?

-Asculta aici rozalio, dar asculta bine! Eu de-acuma cu tine nu ma joc. Nu te-ai intrebat cum de esti in pijama, atata timp cat tu aseara ai lesinat in hainele tale de scoala?
Ok, aici m-a prins. Nici macar nu am observat ca sunt in pijama! Daca a facut ceva o sa ..... of! O sa innebunesc! Il arunc cutite din privire, insa spre nenorocul meu, se pare ca el este imun la asa ceva. Soptesc un: "Ce-ai facut?" fara vlaga insa foarte important pentru mine. Parca nici nu mai aveam curaj sa mai zic ceva in fata lui , dar nu stiu de ce. Incepe sa rada ca un nebun si asa usor, usor se indeparteaza de mine.

-Stii ce buna esti in pat, chair si atunci cand esti inconstienta?
Cand am auzit asta mi-a fugit pamantul de sub picioare. Nu mai aveam nimic in cap inafara de ideea ca eu m-am culcat cu el.
-Adica...adica tu...m-ai violat. soptesc eu privind in pamant. Eram mult prea trista pentru a ma mai uita in ochii lui bolnavi

-Da, dar altii n-ar crede asta. Fetito, uita cum vad eu viitorul. Tu o sa fii prietena mea in fata la toata lumea, nu vei vorbi cu nimeni despre asta, nu vei sta pe langa alti baieti nesupravecheata de mine sau prietenii mei, vei face cum iti spun eu mereu, vei vorbi cu mine inainte sa iei vreo decizie despre orisice, vei petrece toate pauzele si cam tot timpul tau liber cu mine, nu o sa mai stai cu nici o gasca de fete razgaiate, te vei departa de verisoara ta si eu nu voi spune nimic. Caci stim amandoi ce se va intampla daca lumea va afla ca marea Sakina Haruno, fata desteapta, puternica, increzatoare, curajoasa etc. s-a culcat, beata fiind, cu Mike Stone, baiatul cu o reputatie de bad boy. A, si inca ceva. Acel Uchiha Itachi, sa nu te mai prind nici macar ca-ti dai priviri cu el. Nimic! Daca aflu cumva ca nu mi-ai respectat vreuna din conditii, v-a iesi mare pe prima pagina a ziarului: "Sakina Haruno- fata ce pare inocenta este defapt o stricata..." Acum hai, imbracate ca mergem la scoala. imi spune, dupa ce m-a pupa pe obraz.

Stiam ca Mike e un nesuferit, bolnav, nenorocit si multe altele, dar nu ma asteptam sa-mi faca una ca asta. Cum a putut sa profite in halul asta de mine? Nu am ce sa fac. Trebuie sa-i fac jocul. Nu am de ales. Daca s-ar afla de intamplarea de aseara, tot clanul ar muri de rusine, Sakura ar fi dezamagita, eu as fi vazuta ca o stricata in lume si nu as mai putea iesi din casa.
-Dar... eu trebuie sa stau cu Itachi de Craciun.
El nervos se opreste din mers, isi strange pumnul tare, tare de tot de i se vedeau muschii bine lucrati, incordati si ma intreaba calm de ce.

-Familiile noastre se inteleg foarte bine. Unchiul meu si cu tatal lui au fost cei mai buni prieteni. Avem Craciunul si un carnaval stabilit sa stam impreuna.
-Doar voi doi?
-Nu. Craciunul cu parintii amandurora, Sasuke si Sakura si carnavalul cu toata familia lor si a noastra.
El sta un pic pe ganduri dupa care imi raspunde la fel de calm ca inainte:
-Te vei duce la amandoua, dar daca aflu ca s-a intamplat ceva, te omor si te dau si de gol.

Cam mult dialog, stiu. Imi pare I'm sorry dar sper totusi ca v-a placut. Acum am o intrebare pentru voi. Va place de Sakina? Adica va place ca sa povestesc si din perspectiva ei?

Hei , hei . :* Mie daaaa , imi place de Sakina . :D Nu ma deranjeaza deloc sa povestesti si din perspectiva ei , ci din contra .
Mai ales ca ai niste idei supeeer ! Mi`a placut mult acest capitol .
Ma rog , cam tot ce scrii tu este super dar am sa`ti spun asta pana te saturi ! :lol!:
Astept next`ul , te pup ! :*:*

Capitolul 25: O noua Sakina. Infricosator!

Sakura:

O noua dimineata, o noua pofta de viata! Razele soarelui m-au trezit, mangaindu-ma usor pe fata mea palida, cam acum vreo 15 minute. Mi-am facut un dus revigorant, m-am spalat, am mancat lapte cu fulgi de cereale, dar nu orice cereale. Cereale care cica iti pastreaza silueta. Nu prea am crezut eu in asa cand am citit pe ambalaj, dar nu aveam nimic de pierdut asa ca le-am cumparat. Si acum incerc sa ma decid cu ce sa ma imbrac. Sunt in fata dulapului si fiecare lucru imi atrage privirea,dar nu atat de mult cum o face o bluza alba cu modele mici rosii pe ea, dintr-un material destul de subtire, bluza fiind larga si o fusta de blugi cu doua palme mai sus de genunchi. Opincute albe, de data asta fara incaltaminte cu toc! Parul era prins intr-o coada sus, la spate, lasand o suvita mica, mititica sa cada. Sunt gata! Imi iau geanta cu caietele si cartile in ea si o tulesc spre scoala, de data asta pe jos pentru ca e asa de frumos afara, m-am si saturat sa merg cu masina. In 10 minute sunt in fata scolii. Unii baieti se uitau la mine in timp ce alergam spre gasca mea de fete. Toate aratau minunat! Incep sa vorbebsc cu ele despre diferite subiecte, dar imi strica buna dispozitie Ten Ten:

-Ti-ai facut tema la istorie?
Eu nedumerita si totusi un pic speriata o intreb despre ce vorbeste.
-Pei pentru ca ai lipsit ieri si tu si Sasuke, aveti de facut o tema suplimentara pentru azi despre varcolaci, vampiri sau vrajitoare. La alegere. Trebuie oral. Nu ti-a spus Sakina despre ea?

Sakina! Bine ca uita aceste "mici" amanunte despre viata mea! Macar bine ca-i oral. Cred ca innebuneam daca era inscris. Pei sigur eu o sa vorbesc despre varcolaci si brunetul despre vampiri. Gandurile imi sunt intrerupte de Hinata care se uita parca la o fantoma in spatele meu. Incearca sa bolboroseasca ceva, dar cu greu inteleg ce:
-Sa...Sakura...in spa-te.

Nestiind ce-i cu ea si cu celelalte caci si ele erau parca la un film horror, ma intorc sa vad cauza. Raman de-a dreptul socata. Nu pot sa cred ceea ce vad! Incep sa respir greoi la fel ca si celelalte. Toata scoala care era acuma in curte, se uitau ca la felul 14 in mijlocul curtii unde era Mike tinandu-se de mana cu Sakina. Verisoara mea fiind imbracata intr-o pereche de blugi negrii, un maieu de un rosu orbitor, cizme rosii cu un toc de 10 centimetri, cum era de asteptat si machiata cu negru foarte foarte strident si niste unghii negre lungi, neobisnuite. Nu am mai vazut-o imbracata asa de gotic niciodata, mai ales machiata. Ceva era neobisnuit, nu doar ca era de mana cu acel nenorocit. Se schimbase ceva la ea, asta-i sigur! Si totusi, ce treaba are ea cu Stone? Saki pur si simplu nu-l suporta! Il detesta!

Dupa cum spuneam toata scoala se uitau la ei, dar efectiv toata scoala. Inafara de profi care probabil erau in cancelarie, se pregateau pentru ore. Cei doi tot inaintau spre intrarea in scoala.

Sasuke:

Cu greu reusesc eu, Pein, Deidara si Sasori, sa-l stapanim pe Itachi care acuma cred ca innebuneste. Moare de nervi! Doamne nu l-am mai vazut niciodata asa si e fratele meu! Deci am stat mult cu el. Itachi mai mereu e calm, rece, cateodata rautacios cateodata binevoitor, dar niciodata nervos in halul asta. Daca nu-l tinem eu si baietii, el sigur acuma ar fugi catre blond sa-l ia la bataie. O vad pe Sakura cum are curajul sa se apropie de vara'sa. Imi "ascut" urechile de vampir si ascult soaptele lor:

-Hei Saki! Ce faci? De ce ai ales sa te imbraci asa de ciudat azi si mai ales de ce te ti de mana cu blodul asta?
Are tupeu fetita, imi place! Vad ca si Mike vrea sa-i spuna ceva:
-Papusa mai bine da-te inainte sa ma enervez si sa-ti fac ceva!
-Sakina! Il lasi sa vorbeasca asa cu mine? astepta rozalia un raspuns insa acela nu a venit de la verisoara sa, vazand asta, a inceput sa se apere singura. Fa-ma sa ma dau!

Atunci Stone si-a ridicat mana si cu putere si-a indreptat-o catre fata rozaliei. Spre fericirea Sakurei, eu i-am barat lovitura cu mana mea.
-Sa nu cumva sa te puna Dumnezeu sa dai in ea! il amenint nervos, pe blond.
A fost un moment destul de prost sa plec de langa baieti si sa-i las numai pe Sasori, Pei si Deidara cu frate'mio. Acesta a scapat si cu viteza lui, desi nu cea de vampir pentru a nu trage suspiciuni, a ajuns langa Mike. Cu putere si-a "aruncat" pumnul pentru al lovi pe blond in fata, insa cine credeti ca l-a aparat pe nesuferitul ala? Sakina! Cu puterea ei de varcolac a reusit fara nici o problema sa-i opreasca lovitura lui Itachi. Toti eram masca! A urmat o serie de priviri intre Itachi si rozalie in care Itachi la sfarsit avea ochii cat cepele de mirare.

Vazand asta, Stone a inceput sa rada si sa ne spuna sa stam departe de ei, dupa care s-a sunat si ei s-au dus in clasa. Toata lumea se ingramadea pe usa scolii, numia eu si frate'mio am ramas in spate.
-Ce-ai patit?
-Ochii ei...se uita asa de rece, plictisita si indiferenta la mine. Acei ochii verzi, fara pupila nu exprimau nimic bun. S-a intamplat ceva.
-Eu spun sa nu-ti mai bati capu'. Dupa ce ca ai salvat-o ieri, mai are si tupeu azi sa ...nici n-am cuvinte. Itachi spune-mi sincer. Tu nu te-ai indragostit de ea, nu? Stii ca nu avem voie!
El ezita un pic raspunsul, dupa care il da increzator, cu ura in privire.
-Nu! Hai in clasa ca ai de "prezentat" proiectul!

Saraca Sakina ..
Capitolul a fost suuuper ! Sper sa il postezi pe urmatorul cat mai repede , deoarece sunt tare nerabdatoare sa citesc ce se mai intampla .
Of , nenorocitul de Mike ! Sper sa ii vina de hac odata si odata ..
Apropo , poti pune o poza cu el ? :D )) Daca doresti . :P
Iti ador fic`ul !!!
Te pup !:*

Capitolul 26

Mda, proiectul. O adevarata placere! Intru in clasa si ce sa vezi? Tayra e asezata in prima banca la perete cu Cassanya. Saraca pare nervoasa, insa se vede ca vrea sa se stapaneasca sa nu faca vreo scena. Pentru a se mai calma observ ca se joaca cu un creion. Mai de graba in invarte in toate partile. Dar oare de ce s-a mutat si e nervoasa? Ma uit la banca unde ar fi trebuit sa stea ea normal, adica langa Sakina si il vad pe Mike tinand-o de mana pe varamea, mangaind-o pe mana si vorbind cu ea despre cine stie ce. "O my God!" imi silabisesc eu in minte. Oftez si incep sa ma indrept catre banca mea si a Hinatei, dar nici nu apuc sa merg 2-3 metri ca ma opreste profu si cu un ton serios si probabil nervos de la lipsa mea de ieri, ma cheama in fata pe mine si pe Uchiha. Acu' e acu'!

-Sper ca aveti o scuza destul de buna!ne striga acesta in timpane in timp ce eu si Sasuke eram in fata clasei, cu spatele la tabla, uitandu-ne la prof cum se misca ca titirezul pe langa noi
-Pei eu am avut o problema de familie, dupa cum ati putut vedea si verisoara mea din aceeasi problema a plecat ieri si a lipsit fara sa vrea de la restul orelor. ii spun eu cu ochisori de catelus si dupa parerea mea i-am spus un lucru destul de adevarat, dar el NUU, trebuie sa mi-o intoarca cumva:

-Da doar ca spre deosebire de tine, domnisoara Sakina s-a obosit si-a avut bunul simt sa se scuze ca pleaca!
-...stop si pauza! Nu puteam sa-i raspund cu nimic. Absolut nimic nu-mi vine in minte! Firar!
-Si tu domnisoricul?!
"Domnisor"? Pe bune?! Sasuke- Domnul Soric. De-acuma asa-i spun! Sa vezi ce o sa se enerveze!
-Eu nu am nici o scuza stupida care sa-mi includa familia, prietenii sau fratele respectiv verisorul. Eu am chiulit si recunosc asta domnule profesor. Sunt pregatit sa-mi infrunt pedeapsa!

Face ce? Cata...Of! Profu il aplauda si colegii mei rad de situatie in timp ce profesorul ii spune ca e unul din elevii lui model si ca ar trebui sa las minciunile deoparte si ce m-a enervat cel mai mult a fost ca i-a dat domnului Soric un punct in plus la proiect si el nici macar nu a inceput sa-l prezinte! Si eu am fost sincera! Intr-un anumit fel... dar cat am putut am fost sincera! Ce era sa-i spun? "Domnule profesor sa stiti ca eu am lipsit pentru ca am vrut sa ies in oras, dar intamplator m-am intalnit cu vampirul Iruya Uchiha si am chiulit impreuna, dupa care la intalnire am primit un mesaj cu cod rosu de la clan, in care ne chema urgent. L-am lasat pe baiat cu ochii in soare si am mers la intalnire. Acolo tocmai am aflat ca Iruya poate fi spion si am decis sa nu mai vorbesc in viata mea cu el pentru a nu ne afla secretele de varcolaci. Apropo frumoasa camasa! E noua?"

Pe bune?! Nu, nu am de gand sa-i spun asta asa ca mai bine stau la micuta mea povestioara care e un referat mititel ce incadreaza cam toata actiunea de ieri. Pare povestea lui Sasuke mai de 10 decat a mea? Nu prea cred ca Soricul ala a facut mai mult ieri decat am facut eu! Dar tac din cauza regulilor care spun sa nu cumva sa fac pe vreun muritor obisnuit sa creada sau sa afle de existenta noastra. Intr-un final incepe si proiectul asta prostesc. In ce consta? Se pare ca profu ne pune intrebari si noi ar trebui sa raspundem din perspectiva celor alesi, adica vampiri, varcolaci sau vrajitoare. Va da-ti seama ce-am ales fiecare.

-Care crede-ti ca sunt mai periculosi?intreba profesorul asteptandu-ne raspunsul, cu argumente desigur
-Vampirii cu siguranta nu sunt mai periculosi decat varcolacii! vine raspunsul scurt a lui Soric
-Ha ha ha! Nu ma face sa rad! Vampirii omoara oamenii fara pic de mila si le mai si sug sangele pentru propria lor sete.
-Nu mai sug sangele de la oameni de multi ani! De vreo 50 de ani! imi raspunde nervos brunetul, din propria experienta
-Poti sa-mi garantez mie sau altcuiva asta?intreb eu cu zambetul pe buze, stiind deja raspunsul negativ.
-Dar varcolacii sfasaie oamenii cu brutalitate si cruzime, provocandu-le durere! mi-o intoarce Soricul cu minciuni, bineinteles
-Nu este adevarat! Nu au facut niciodata asa ceva! Ei se hranesc normal, ca orice om! ma rastesc eu la vampir
-Poti sa-mi garantezi mie sau altcuiva asta?mi-o intoarce imediat! Astea-s vorbele mele! Ce Soric papagal!

Saracul profesor se uita la noi cum ne certam de parca eram cazuti de pe Luna. Colegii faceau la fel. Hinata, Tay, Deidara si blondul ala hiperactiv radeau de numai puteau. Itachi era chair foarte interesat de discutie si de unde va duce aceasta si Sakina se uita plictisita si rece la noi. Acea racoare din ochii ei verzi ma enerva!

Sper sa va placa! Sa stiti ca nu s-a terminat cu proiectul! Mai e putin, dar mai e. E necorectat deci nu tipati la mine! Din nou sper sa va placa si multumesc pentru rabdarea acordata!

VA PUP DULCE DE TOT!

Haha , ce amuzant . :)) " Da , dar varcolacii sfasie oamenii , vampirii le suc sangele ptr propia lor sete ! " :)) .
Ce bine ca nu s`a terminat cu proiectul . :D E chiar interesant !
Mi`a placut mult capitolul . Te astept cu next .
Te pup ! :*

Capitolul 27

Dupa ce dom' profesor ne-a mai pus cateva intrebari la care noi am raspuns fara a clipi, cu "argumente" desigur, a urmat ultima intrebare. Aceea care pe mine ma despartea de un 10 si o medie incheiata. Nu mai aveam rabdare! Batranul statea, statea si se gandea ce sa ne mai intrebe si eu nu mai puteam aici de frica. Ceea ce pe mine ma ingrijora mai mult era verisoara mea. Nu inteleg ce-i cu ea. Sentimentul de spaima ma cuprinde in fiecare secunda cand ma uit la ea sau cand sunt pe langa ea. Mi-e frica sa nu cumva sa-mi spuna ceva rau. Ceva ce ar putea sa-mi inchida orice portita din relatia mea cu ea. Oare am facut eu ceva ce a suparat-o? Se poate sa fie vina mea? In caz de orice, vreau sa-mi cer scuze. Dar nu mai am rabdare pana la pauza. Cine stie ce o sa-i faca nenorocitul ala de Mike la pauza ca s-o indeparteze de mine, asa ca incerc acuma sa vorbesc cu ea prin telepatie. In timp ce profesorul se gandeste si Soricul asteapta, la fel ca toata clasa, eu ma uit intens la Sakina, caci asa as putea s-o "prind" mult mai repede. Dar nu am timp sa incerc sa dau de gandurile ei ca si-mi pune ultima intrebare domnul profesor:

-Spuneti-mi, ce credeti ca este specific acestor vietati? Adica daca ai intalni pe strada un om, cu ti-ai da seama ca ar fi sau nu varcolac, respectiv vampir?
-Pei dupa cum orice copil de 5 ani ar stii, vampirii au canini crescuti destul de tare. Dupa cum puteti observa la mine.
Nu pot sa cred ca s-a dat exemplu! Are voie sa faca asta? Domnul profesor ii examineaza dintii si ii spune ca a facut foarte bine cu acei dinti "falsi" si ca-i aduce un punct in plus fata de mine. What? Si el crede ca eu stau asa si o sa inghit?
-Un varcolac se poate diferentea de ceilalti prin coada lui pe care nu o poate ascunde. am raspuns eu la intrebare mintind, caci noi ne putem ascunde coada. Atunci am facut in asa fel incat sa-mi apara codita mea dragalasa, stufoasa, pusoasa si roz, dcam de jumatate de metru. Puteti observa la mine o astfel de coada.
Profesorul de istorie a venit la spatele meu si-a inceput sa-mi complimenteze coada in timp ce mi-o mangaia. Deci un loc mai intim decat ala pentru a ma mangaia, nu putea gasi. Credeam ca o sa innebunesc. Ma abtineam sa nu rad caci ma gadila tare. Surorile Hyuga nu mai puteau de ras, erau rosii in timp ce domnul profesor inca imi "testa" coada. La un moment dat s-a trezit sa ma traga de ea. Dar m-a tras rau de tot. Imi venea sa-mi bag ghiarele in el. Ma durea ingrozitor de tare cand a tras de frumusica mea codita.

-De ce nu dezlipeste? Vreau sa ma uit mai atent la ea.
-Pei, am lipit-o cu un lipic performant. Se ia numai la apa.
Se pare ca asta nu a fost indeajuns pentru a-l opri pe batranul curioas. Va puteti imagina cum este sa ai un barbat de vreo 56 de ani sub picioare, holbandu-se la coada ta, mangaid-o si in acelasi timp si gadilandu-te? Nu puteti si nici nu va doresc s-o puteti face! Dupa ce am terminat proiectul si eu cu brunetul am scapat cu un 10 la fiecare, incerc din nou sa o privesc pe Sakina in ochi pentru a comunica cu ea prin telepatie.

Privirea ei era asa de rece. Niciodata nu m-am mai simtit asa cand o priveam. De obicei privirea ei emana caldura, bunatate, cateodata perversitate, dar mai mereu te facea sa te simtit bine chair si daca ai fi facut o prostie. Sakina era si inca este destul de dura, dar mereu te sustinea si-ti spunea ca poti mai mult, iti dadea o a doua sansa si te facea sa crezi ca esti cea mai buna si ca nimeni nu te poate da jos de pe acest "tron". Asta era ea! Asta era privirea ei, insa ceea ce vad eu acuma in acei ochi verzi, reci si indiferenti, nu este privirea iubitei mele Sakina. In sfarsit pot sa-i spun ceva. A durat destul de mult sa ajung in gandurile ei:

"Sakina, sa stii ca daca ti-am facut ceva rau, daca te-am suparat cu ceva, cu orice, de te porti asa, imi pare sincer sincer rau. Te rog frumos pedepseste-ma, cearta-ma, dar nu fii rece cu mine caci stii ca nu pot suporta asta. Te rog verisoara!"
Asteptam un raspuns cu inima la gura si cu zambetul pe buze, sperand ca tot cea fost rau a trecut. Sperand la o portita de scapare din aceasta situatie. E pur si simplu prea greu daca ea nu este langa mine.

Nici n-am avut timp ca sa gandesc calumea ca mi-a si venit raspunsul de la Sakina, exact cand i-am "trimis" si eu "mesajul". Mai bine nu mai primeam nici un mesaj decat sa-l primesc pe asta. Imediat ce i-am spus ce-am avut de zis, mi-a raspuns inapoi cu imaginea fatei ei de varcolac, maraind si uitandu-se la mine ca la un dusman ce tocmai vrea sa-l omoare. Aceasta imagine am putut s-o vad numai eu, fiind prin intermediul telepatiei mele cu ea. Sakina statea nemiscata in timp ce eu m-am speriat de acea imagine si m-am dezechilibrat de aproape am cazut pe jos, noroc insa de domnul profesor care m-a prins pe la spate. I-am multumit politicos si am continuat sa astept sa-mi noteze nota in catalog.

E pur si simplu prea greu daca ea nu este langa mine. Daca nu o am pe ea, nu am pe nimeni. Iruya care e spion si s-a jucat cu mine ca o marioneta, Sasuke care e un insensibil si nici nu stii cand vorbeste serios cu tine si cand nu, Itachi cu care n-am nici o treaba, prietenii mei care azi vin maine pleaca? In cine ar trebui eu sa-mi pun sperantele? Nu ma mai interesa acum de nici o nota! Cum s-a sunat de iesire, am si zvarlit-o din clasa. Lacrimile nu incetau sa apara. Cum s-a putut ajunge aici? Ma indrept spre un loc unde sper sa am liniste, mai precis baia de la ultimul etaj, caci acolo nu merge nici o fata sa se fardeze.

Innebuneam in adevaratul sens al cuvantului. Vroiam sa-mi spun ca e ok, ca totul va fi bine, dar stiam ca nu e asa. Aveam nevoie de cineva care sa fie langa mine care sa ma faca sa cred ca maine va fi altfel. Ca totul va reveni la normal. Vreau pe cineva care sa ma minta ca pe un copil cu Mos Craciun. Orice, orice sa-mi spuna cineva, dar sa-mi spuna de bine si sa ma faca sa vreau sa ma trezesc maine. Vreau o minune in viata mea...

Melodia capitolului care dupa parerea mea este FOARTE FRUMOASA! : https://www.youtube.com/watch?v=fpZCR731_lY

Saraca Sakura .. Sau si mai bine spus saraca Sakina ! Probabil pe ea o doare si mai tare tot ce se intampla .
Foarte amuzant capitolul oricum .. mi`a placut mult faza cu , coada Sakurei . =))
Te astept cu next`ul . >:D<
Te pup ! :*:*

Capitolul 28:

Imi amintesc de parca ar fi fost ieri. Imi puneam atata incredere in vorbele ei cand imi spunea ca sunt puternica si ca voi reusi sa trec peste toate gropile vietii.

***Flashback***
Era asa de frumos afara! Cerul era senin, soarele stralucea de parca ar fi fost ultima lui zi petrecuta cu noi, campia era acoperita de prietena ei, iarba, pentru a nu racii. Copitele cu "tocuri" ale unor cai se aude in cantecul facut de mititelele pasarele. O fetita mica, cam de 10 anisori se plima calare pe calutul ei, asteptandu-si surioara din spate. Parul fetitei, scurt, stralucea in lumina razelor soarelui. Ochii verzi emanau inocenta, dragalasenie si caldura.
-Haide Sakina, misca-te mai repede! Vreau sa-ti spun ce-am patit azi la scoala! O mia stii pe Ino? Da, ei bine azi a venit la...dar mititica fetita se opreste din vorbit caci surioara ei o intrerupe.

Surioara ei era defapt verisoara care are grija de ea. Aceasta are 12 ani, parul roz lung, prins intr-o coada la spate, sus. Rozalia calareste cu atata gratie calul incat ziceai ca e ca la teatru. Unde de-atatea ori trebuie sa exersezi si la sfarsit trebuie sa nu-ti greseasca nimic. Aceasta usor amuzata de mititica de langa ea, incepe si-si afiseze un zambet bland ce are incalzi si cel mai mare ice berg.
-Sakura, cand ai de gand sa te maturizezi, pustoaico?
-Adica?intreba fetita nedumerita si un mic suparata ca surioara ei a facut-o imatura
-Adica iti dai seama ca eu nu voi fi aici mereu, pentru tine. Chiar si daca as vrea. Nu asa iti poti rezolva problemele, sa vii la mine sa mi le spui si eu sa ti le rezolv.
-De ce? Nu vrei sa ma mai ajuti?
-Ba da pustoaico, dar trebuie sa inveti sa te ajuti singura. Va veni o vreme in care eu nu o sa mai fiu langa tine si in care toata lumea te va ingropa si va incerca sa te sugrume cu rpobleme, certuri sau cine mai stie ce. Tu atunci trebuie sa reactionezi repede, matur si singura!

***End of flashback***

Parca nu vreau sa cred ca acea vreme a venit, dar insta e adevarul si de multe ori adevarul e crud. Lacrimile mi se preling pe chipul meu alb ca varul, rece si nervos. Nu prea gasesc o cale de scapare din asta. Pare dea dreptul ridicol, dar sunt singura si nu cred ca sunt pregatita pentru asta. Imi caut prin buzunare ceva ascutit si spre norocul meu gaesc un cutitas mic, cam cat o pila de unghii, cu care imi fac eu unghiile la ora, cand ma plictisesc. Il apropri de mana mea, mai precis de vene si apas usor pe pielea mea fina si sensibila la orice lovitura.

***Flashback***
Stateam pe acoperisul casei si priveam minunata stelele. Fiecare mai stralucitoare decat cealalta. Mai mandra decat cealalta. Era ora cinei dar nu aveam chef sa mananc asa ca m-am dus frumusel pe acoperis, cu verisoara mea caci eu avand 8 anisori nu avea nimeni incredere ca ma voi descurca la inaltimea aia. Stau si o privesc timp de cateva secunde pe draga mea surioara, fara de care viata nu mi-o pot imagina si observ ca si noaptea, la lumina stelelor ea are o stralucire aparte. Frumusetea ei era de neinchipuit.
-Sakina, ce crezi despre persoanele care vor sa se sinucida?o intreb eu curioasa, uitandu-ma intens la ea.
Aceasta se incrunta putin si ma indreaba ingrijorata de ce intreb despre astfel de lucruri.

- Pei iti dai seama la cate renunte doar pentru ca au o anumita problema? La stelele astea incantatoare ce ne vegheaza noaptea, la soarele ce ne incalzeste fara sa astepte ceva inapoi, la prietenii ce nu te vor lasa niciodata, la rudele ce vor fii mereu langa tine cand vei avea nevoie si la dragostea ce exista intre toti acestia!
Sakina reia privitul la stele si cu coada ochiului ma priveste. Un zambet de usurare ca a aflat motivul pentru care ma gandesc la aceste lucruri ingrozitoare, se investe pe chipul ei magic, frumos modelat de mainile dumnezeiesti ale Tatalui.
-Eu cred ca acei oameni sunt lasi, caci nu-si pot rezolva problemele calumea si asa ajung sa vor sa-si ia viata. Sakura, sa stii un lucru de la mine. Moartea este cea mai usoara cale de scapare.

***End of flashback***

Nu sunt o lasa, caci nu vreau sa ma sinucid, tocmai de aceea nu m-am taiat tare. Vreau doar sa simt o altfel de durere pentru a uita de aceea sufleteasca. Imi sterg lacrimile ce nu inceteaza sa apara si cu acest prilej ma si manjesc de sange pe fata. Cred ca s-a sunat de mult dar pe mine nu m-a intereseaza. Cand vreau sa ma tai si la cealalta mana putin, sunt optrita. Cineva imi da o palma peste mana de scap cutitasul pe jos. Cand sa ma uit la persoana ce m-a facut sa nu-mi provoc o alta suferinta, il vad pe Sasuke nervos ca un vulcan.
-Ce crezi ca faci?tipa acesta la mine de cred ca si colegii din clasa au auzit
-Ce-ti pasa tie de ce fac eu? Vezi-ti de viata ta frate si de c****le tale! Lasa-ma pe mine in pace! Nu ai vazut semnul de pe usa? E baia fetelor! Misca afara!

Nu mai pot sa-i reprosez nimic caci ma trezesc cu o palma pe fata de ma intorc cu capul 90 de grade. Ma doare putin, nu mult caci sunt obisnuita cu durerea fizica de la antrenamentele foarte dure ale Sakinei. M-a enervat foarte mult tupeul baiatului asta! Insa nu pot sa-i fac nimic. Din nou doua picaturi inocente de apa se preling de la algele mele. Firele mele de par sunt lipite de chipul meu.
-Daca te mai prind ca faci chestia asta vreodata, te omor! Crezi ca vara'ta ar fi mandra de tine acum?imi sparge mie timpanele Uchiha asta
-Dar eu sunt mandra de ea? Lasa-ma in p**a mea in pace!

Acesta nu ma asculta ca de obicei si face ceva ce ma surprinde si pe mine. Imi atinge buzele moi si ude de la atata plans. Eu nu ma opun caci nu mai am nici putere sa ma mai misc. Oricum sunt lipita cu spatele de perete. Dupa ce ca ma durea sufletul si mainile de innebuneam, acuma mai trebuie sa mai suport si fluturii din stomac ce ma gadila ingrozitor de tare. Sasuke adanceste sarutul, miscadu-si limba in voie prin lacasul meu umed. Nu puteam sa judec limpede daca imi placea ceea ce facea stiu doar ca am uitat ceva timp de durere. Mainile lui le tineau pe ale mele lipide de perete. Totul era atat de bine, incat am uitat si de durerea provocata de stomac. Nu staim de ce dar mi s-a intorc stomacul pe dos in asa fel incat atunci cand Sasuke avea limba in gura mea si se juca cu limcuta mea, am dat sange pea-fara, oe gura, indepartandu-l pe bruent. Nu stiu de ce am reactionat asa. Nu mi -sa mai intamplat sa dau afara sange, doar la antrenamente. Ma sterg la gura cu mana, in timp ce ma uit cu coada ochiului la brunet. Era uimit, dar nu de faptul ca am scos eu sange din mine.

-Ce-ai patit?il intreb tusind
-Ai...Ai un sange foarte dulce.
-Poftim?!
M-am speriat foarte tare. Am si uitat ca e vampir. Un sentiment de frica ma cuprinde. Sa nu se aproprie de mine!
-Am crezut ca nu ne beti sangele.
-Da, nu-l bem pentru ca e foarte acru. Si mereu sangele varcolacilor e acru pentru noi, dar al tau este dulce.
-Stai...stai departe de mine!
-Sakura, stai calma ca ma pot abtine. Nu o sa-ti fac nici un rau. Hai, sa plecam de la scoala ca in halul asta nu poti sa stai la nici o ora. Dar nu poti iesi asa.
In nici doua secunde imi prinde mana si-mi linge sangele ce-mi curgea fara timiditate. Incep sa vad in ceata. Il vad pe brunet cum imi suge sangele de la mana. Doar atata vad, dupa asta negru... Daca as muri acum, nu ar fi chiar asa o pierdere, sunt sigura. Sper doar pentru mama si tata sa ma trezesc maine. Sa nu-mi bea chair toata energia Sasuke, insa slabe sanse sa opresti un vampir din supt sangele. Adio...imi spun in minte dupa care ma las in jos cu picioarele. Nu mai aud, nu mai simt, nu mai vad nimic...

S`au sarutatttt !!!! Ieii !
Dar , totusi , de ce a dat Sakura sange afara , pe gura ? :-s Sper ca n`a patit nimic / ceva grav ..
Mi`a placut mult capitolul , totusi nu inteleg de ce a lesinat Sakura la sfarsit . Oare Sasuke nu se mai poate oprii , sau cine stie .. ?
Hai , te astept cu next`ul !
Te pup ! :*:*

Capitolul 29 dragelor

Itachi:

Zgomotul produs de rotile masinii deranjau multe timpane, facand multi oameni sa-si puna mainile la urechi, insa eu eram deja obisnuit cu asta. La atingerea piciorului meu pe pedala s-a produs un "desen" destul de interesant pe straduta goala a Tokyo-ului. Muzica care acum doua secunde era data la maxim, a fost oprita de catre Sasori, dupa care noi toti am iesit la "aer curat". Eram in fata unei vile imense decorata cu mult bun gust dupa parerea mea. Poarta facuta din pietre ornamentale era apareata de doi tigrii, din marmura facuti, ce putea speria o groaza de lume noaptea. Piscina gigantica din spatele casei se putea vedea cu usurinta de la intrare. Cativa nuferi albi si roz pluteau in voie pe apa cristalina. Nu aveau nici o teama la ziua ce va urma. Nu se ingrijorau ca maine visele lor se puteau spulbera de orice sau oricine. Nu se speriau ca pot sa fie uitate de lume, ca se pot schimba sau inchide in ele din cauza rautatii ce le inconjoara pe ele si pe noi toti. Nu. Ele se joaca linistite intrecandu-se parca in coltul piscinei. Sa revenim...

Casa avea doua etaje plus parter. Culoarea visinie cuprinzand intreaga vila. Era foarte frumoasa decorata casa, cu tot cu gradina. Cred ca v-ati dat seama a cui este vila. Pei visiniul ce predomina intreaga priveliste o arata autoare pe Sakina, caci asta este, din cate am inteles, culoarea ei favorita. Exact. Sunt in fata casei Sakinei, asteptand sa se deschida poarta pentru a putea intra, eu si baietii, insa vad ca asta nu o sa se intample. De cand am inceput eu sa va povestesc despre casa rozaliei, Deidara tot bate in soneria portii. De ce "bate"? Pentru ca e foarte nervos ca nimeni nu ne deschide si da, el chiar bate in ea, injurand intr-una. Oftez plictisit de prietenul meu cel mai bun. Nici macar nu-mi mai bat capul cu soneria si intru fara nici o grija in curte.

-Yo Uchiha! se auzi din spate.
Vocea imi parea cunoscuta. Prea cunoscuta. Era o voce de barbat. Imi intorc capul, enervat de felul prea tupeist de a vorbi cu mine acea persoana si-l vad pe nenorocitul de Stone cu bratul pe Sakina de parca rozalia ar fi fost cuier, stand la o bere cu gasca lui. Sakina, Kara si mimozele brunetei erau singurele fete.
-Ce cauti aici Uchiha?ma intreaba nervos Stone
-Aceeasi intrebare si pentru tine Stone.
-Pei eu sunt acasa.
-Acasa? De cand casa Sakinei este "acasa" pentru tine? intreba cu tupeu Pein
-De cand suntem impreuna. M-am mutat la ea acasa.

Sa cada ceru pe mine cand am auzit. Au ajuns atat de departe cu relatia incat sa se mute impreuna? E prea ridicol. Ceva e putred. Imi amintesc ca exact a spus la magazin ca i se pare o prostie mutatul impreuna.

***Flashback***

-Ok Itachi, acum ca ti-ai terminat treaba cu vanzatoarea de la casa, in debara, putem sa cumparam mai repede ce este pe lista. Deci trebuie sa luam cinci scaune pentru gradina, un gratar...
Sakina tot vorbea si vorbea, dar eu nu eram atent nici macar putin la ce bolborosea ea. Ma uitam la un cuplu fericit ce cumparau un scaun pentru gratar si un cuptor cu micro-unde. Erau atat de fericiti si isi dadeau cu parerea atat de politicos unul fata de celalalt. Rozalia a observat ca eu nu mai sunt pe Sakinaland de mult asa ca a inceput si ea sa-i priveasca pe cei doi.

-Hmm, ridicol. spusese ea rece si parca cu dispret
Cu o oarecare uimire o intreb de ce crede asta. Ezita cateva clipe sa raspunda dupa care isi vede de planul ei, respectiv, se mai uita odata pe lista de cumparaturi si incepe sa caute ceea ce are nevoie. Vazand ca eu stau neclintit, se decide sa-mi raspunda intr-un fina:

-Nu vezi ca nu au verghete pe mana? Nici macar un inel de logodna nu are fata.
-Asa, si?
-Pei asta inseamna ca sunt doar un simplu cuplu, nelogodit, ce stau impreuna sub acelasi acoperis. Mi se pare penibil. De ce ai vrea sa te muti cu prietenul tau atata timp cat nu e logodnic? Cum poti fi sigura ca tu nu faci curat in casa, ii gatesti, speli etc. si el se freaca cu orice alta fata dupa care vine la tine, sub acoperisul tau ca sa traiti in continuare impreuna? Eu nu as face asta pentru ca niciodata nu poti fi sigur/a ca prietenul/a ta nu te inseala.

***End of flashback***

Buna Yumi :D scuzmi daca nu tiam comentat ficul pana acum :

Sincer iti datorez muuulte commuri :rabbit: , insa se pare ca ficul a luat o intorsatura dificila pentru Sakina :suspect: , saraca este santajata de prostul acela de Stone :no: , dar subiectul devine si mai interesant :affraid: si asta este suuuuuper bine.\P.S: Deci te asteptam cu NEXT

Ai pus next`ulll ! In sfarsit , abea asteptam sa`l citesc .. In fond este unul dintre ficurile mele preferate , shtii asta , nu ? :P :X
Mi`a plakt capitolul . Sarmana Sakina .. sa traiasca sub acelashi acoperish cu persoana ce`o uraste din toata inima .. x_X
Dar .. Sakura ?! Cu ea ce s`a intamplat ? Mai e in viaa , nu ?! :-s
Te astept cu next`ul , te pup ! :*

Iubitele mele, uite continuarea. Capitolul asta este pentru Roxi si Renesmee ale mele! :*

Capitolul 30 (SARBATORIM CA AM AJUNS LA CAPITOLUL ASTA! :)) )

Sakura:

Poc, poc, poc. Printre linistea insuportabila de mormant ce domina camera, mai de graba casa, acest sunet se auzea zgomotos. Sunt pe canapeaua mea rece, din piele, ce s-a incalzit de cat timp stau eu pe ea. Port un simplu halat rosu, de noapte, de casmir, ce imi mangaie finut pielea. Sunt cu privirea atintita pe tavanul alb, cu o minge mica de cauciuc in mana, ce la atingerea ei cu tavanul, "provoaca" acest sunet.

Este o zi sumbra, in care ploaia canta parca un imn al naturii in timp ce plantele o asculta bucuroase. Animalele in momentul asta sigur cauta un adapost unde sa-si duca puii, sa-i fereasca de cumplitele picaturi reci. Lacrimile cerului se lovesc de fereastra camerei. Vor sa ma ude si pe mine, dar nu o s areuseasca prea curand. Eu stau tot plictisita si lovesc saraca minge de tavan. Daca ar avea gura probabil ca ar cere indurare, dar nu am ce sa-i fac pentru ca nu are asa ceva, deci nu poate sa ceara nimic pentru a ma face pe mine sa ma simt prost din cauza chinului la care le predispun.

Ma tot gandesc la zilele astea. A trecut o saptamana de cand varamea e cu Stone, de cand nu mia vorbeste cu mine, de cand sunt pe cont propriu. Ei bine trebuia sa se intample asta odata si-odata deci presupun ca e cat-de-cat ok. Dar cu Stone?! Yack! Dupa cum spuneam, o saptamana de cand lucrurile s-au schimbat complet.

***Flashback***

CU 5 ZILE IN URMA:

-Ok deci cine a fost cu super ideea ca sa-i faceti farsa asta lui Mike? tipa foarte nervoasa Sakina.
Wow nu mai stiu de cand n-am mai vazut-o asa de nervoasa. Ochii ei ce erau inconjurati de creion si machiaj strident, negru, emanau nervozitate si ura. Parul ei desfacut inca era stralucitor, lasand cateva suvite sa se lipeasca de fata ei palida, un pic transpirata. Probabil va intrebati despre ce vorbeste varamea. Pei Cassanya, fetele si defapt toata lumea nu-l suporta pe Mike si oamenii lui, mai putin cateva mimoze ce se lagana ba la Itachi, ba la Stone, deci Cassanya a venit cu ideea unei farse.

Nu-l mai suporta sa-l priveasca pe idiotul ala blond in fata ochilor, asa ca atunci cand a intrat in clasa, a fost lovit de o galeata cu vopsea rosie, unt de arahide si multe pene. A fost mult prea amuzant, dar se pare ca Sakina de fata, nu prea a inghitit gluma.

-Haideti odata desteptelor! Vorbiti! Nu mai aveti acuma destul curaj sau ce? continua rozalia
Capul actiunilor dupa cum v-am mai spus a fost Cassanya, ajutata de gasca ei. Blonda nu-i genu care sa nu-si asume responsabilitatile. Asculta multa muzica rock, e cateodata linistita, cateodata foarte rebela. Nu s-a sfiit si a recunoscut tot, cu zambetul pe buze dupa care un zgomot ce a rasunat in timpanele mele de o groaza de ori, si-a facut aparitia. Odata cu el si uimerea noastra. In urmatorul moment Cassanya era in bratele lui Hidan. Baiatul a reusit s-o prinda pe blonda inainte ca aceasta sa faca contac cu asfaltul.

-Asculta aici blondo, dar ascultama bine. Nu am chef de tupeul tau tampit si nici de glumele tale de rahat. Sper sa-ti intre bine la cap'sorul ala blond al tau. Vezi-ti de treaba si de viata ta! Si tu si voi! si indreapta degetul spre Sayuri, Konan si Tayra care se uitau cu ura la fosta lor amica

***End of fashback***

Mda...de atunci Sakina nu mai are ce cauta in viata fetelor. S-au schimbat multe. Eu nu mai vorbesc cu Iruya dupa ce mi-a facut, adica dupa ce a vrut sa stoarca informatii de la mine, gasca sau marog, fosta gasca a Sakinei sta de ceva timp cu baietii lui Itachi. Tayra se intelege cu Deidara, Sayuri il place pe Sasori, Hidan se da la Cassanya si Pain este deja cu Konan, ei cunoscandu-se de cand erau mici, acum s-au putut combina mai repede. Cat despre mine, sunt mai independenta. Am aflat de ce am scuipat sange atunci cand Sasuke m-a sarutat. Itachi s-a dus la Sakina acasa si cica mai nou ea s-a mutat cu Mike ceea ce mi se pare foarte foarte ciudat, dar nu mai conteaza...

A vrut sa afle de ce am scuipat sange asa ca a intrebat-o pe varamea. Cica pentru ca am stat prea aproape de Sasuke, din cauza mirosului. Cica asa e prima data cand esti mult prea aproape de un vampir. Sa va povestesc si despre generatia mea. Pei Hinata e lulea indragostita de hiperactivul de Naruto, Shikamaru flirteaza cu Temari, Ten Ten il place mult pe Neji si Ino e cu Gaara.
Eu nu am nici o treba cu nici un baiat. Faza cu Sasuke, cu sarutul, m-a facut un pic sa ma indoiesc de sentimentele mele si cred ca-l plac putin, dar nu foarte mult. Probabil ca daca era reciproc ar fi fost ceva pana acum, dar nu a fost. Cum de stiu? A doua zi l-am prins noaptea in club cu pacostea de Karin in bratele lui lingandu-se cu ea de nu mai putea. Asta m-a facut sa-mi fie scarba de el si sa nu mai vorbesc prea mult cu el.

Cat despre Itachi si Sakina...Pei Itachi e destul de trist si nervos mai mult, la scoala, in timp ce Sakina e in gasca lui Mike care e formata din alti trei baieti, Kara si doua mimoze de-ale ei. Kara e sora lui Karin si se pare ca verisoara mea e cea mai buna prietena a c****i aleia! Frate! Acuma vedeti cat de mult s-au schimbat lucrurile? Cine ar fi crezut ca Sakina era atat de importanta in toate aceste relatii de prietenie? Pei...nimeni. Oricum sa continuam.

Mingea se tot izbeste, se tot izbeste de tavanul rece exact ca si picaturile de ploaie ce sunt si ele azvarlite in geam. Eu stau inca indiferenta si plictisita pe canapea, gandindu-ma la diferite lucruri. Deodata in usa mea se aud batai. Nu ciocanit, ci BATAI. Am tresarit prima data dupa care am oftat si m-am indreptat spre usa.
-Vin acuma! Hopa ca nu vin tatarii! strig eu un pic nervoasa pe acea persoana care nu inceteaza cu bataile insuportabile. Sper sa ajung la usa inainte de a mi-o sparga. O deschid repede si ghici cine...marele Sasuke Uchiha ud in fata casei mele, nervos cu o privire rece imbibata in ura.

-Unde e? ma intreaba al naibii de nervos in timp ce ma da brutal la o parte din drum si incepe sa deschida fiecare usa din casa. Tipa ca nebunul si-mi punea aceeasi intrebare ca mai devreme. Eu dupa ce am inchis usa de la intrare, ii spuneam ca nu stiu despre cine vorbeste si sa se calmeze.

-Stiu ca e aici. Unde e lasul ala al tau?tipa el in timpanele mele
-Despre cine naiba vorbesti Uchiha? Singurul las din casa asta sta chiar in fata mea si esti tu. Spune-mi ce naiba vrei si pe cine cauti! tip eu cat ma tin plamanii la el. Era vizibil deranjat de vorbele mele, dar s-a calmat un pic si a vorbit mai incep, dar cu acelasi dispret.
-Unde-i Iruya? Il cauta de o groaza de timp si eu, dar si cativa din clan. Sigur e la tine ascuns ca doar asta este ceva de genu "Iubire interzica".
-Iruya? Nu mai vorbesc cu el de o saptamana si nu e in casa mea. Si oricum tu n-ai nici un drept sa vii si sa cauti in casa mea ca nebunul! Si nici sa te bagi in viata mea personala chiar daca visezi tu ca eu sunt cu el.
Se pare ca nu si-a putut stapanii furia si a dat cu pumnul in peretele de langa umarul meu. Exact ca in acea noapte pe balcon. Dupaia a inceput din nou sa-mi vorbeasca nervos, insa cel putin nu urla ca mai inainte.

-Nu esti cu el? Se vede ca te place si se vede ca e reciproc deci termina cu minciunile astea ca nu dau doi bani pe ele.
-Crezi ce vrei, dar eu stiu un lucru si anume adevarul. Nu sunt cu el si nu-l plac! SI ASTA NU AR FI TREABA TA ORICUM!
In momentul urmator ma trantit brutal de peretele din spatele meu ce era distrus din cauza pumnului dat de Sasuke. Abdomenul lui ud era lipit de sanii mei mari, facandu-ma un pic sa ma doara, insa nu am spus nimic. Privirea lui serioasa ma speria. Nu mai aveam acel dispret in ochi pentru ca ma uitam la el si eram uimita de atitudinea lui.

-De ce ma faci sa innebunesc de fiecare data cand vorbesc cu tine? De ce corpul meu te vrea atat de mult, de ce numai la tine ma gandesc noapte cand stau singur in pat si mai ales de ce sunt in halul asta de gelos pe imbecilul ala de varamio ce ti-a cucerit inima? DE CE?! tipa el la mine.
Cuvintele lui m-au uimit foarte mult. Tocmai a spus ca ma iubeste? Asta reiesa din tot ce a spus el. Mainile lui ma tineau strans de talie. Mi-am dat privirea in jos si i-am raspuns sec si totusi bland:
-Nu stiu.

NU E CORECTAT IN INTREGIME! Mersi pentru comuri! :*

Stiti, am stat un pic si m-am gandit si am ajuns la concluzia ca suntem la pagina 6, capitolul 30 si eu nu am avut nimic PERVERS! Adica frate! Eu?! Asa ca azi mi-am revenit in puteri cu acest capitol Sper sa va placa Enjoy!

Capitolul 31: Nu prea multe de spus, dar multe de exprimat

Nu am mai vrut sa ma uit la el. Mai exact la ochii lui. Mi-era frica de ce o sa vad. Ura, dispret, nervozitate sau dragoste, balndete, calm. Nu stiam si desi eram curioasa, nu ma uitam in abisul acela. Nu stiam de el, dar eu ma enervasem la vorbele lui. Poate se astepta sa ma topesc, sa ii sar in brate strigand "Te iubesc", dar eu nu sunt asa si daca nu ma place atunci e problema lui. Priveam in jos spre parchet. Ii vedeam corpul cum era lipit de al meu. Uitasem ca era ud din cap pana-n picioare si ca a reusit sa ma ude si pe mine. Purtam un halat rosu, pe dedesupt o rochie de noapte rosie si lenjerie foarte provocatoare de aceeasi culoare ca si restul hainelor de pe mine. Fiindca mi s-a udat halatul, a devenit un pic transparent si statea exact lipit de corpul meu. Nu vedeam daca Sasuke isi musca sau nu buza, dar un lucru auzeam si anume respiratia lui ce devenea din ce in ce mai "rapida". Zici ca devenea turbat. Daca el era nervos atunci ce sa mai zic de mine? Nu aveam curaj sa zic ceva, dar am reusit sa soptesc:

-Vrei...vrei sa termini cu minciunile astea de doi lei? Tocmai atunci am inceput sa prind curaj si-am ridicat tonul la el, la fel si privirea. Cum poti sa te trezesti in fiecare dimineata si sa te uiti in oglinda fara pic de dispret fata de tine. Cum poti sa nu te gandesti la zecile de fete carora le-ai ranit sentimentele si carora le vei mai rani 100%. Si cel mai important cum poti si cum indraznesti sa vii la mine si sa-mi spui niste chestii pe care cu siguranta nu le-ai simtit vreodata si nu le vei simti. Cum poti sa ma minti in halul asta cand te-am vazut a doua zi dupa ce ne-am saurtat, in bratele lui Karin lingandu-te cu ea de mama focului.

El ramane uimit la vorbele mele. Trebuia sa-i spun asta odata si-odata. Oare el n-are constiinta? Totul in mintea lui e despre d******e. Atat? Nimic mai mult? Defapt nici macar nu stiu de ce ma mira. Ok deci am inteles. Culca-te cu c*****e enervante gen Karin sau fanele care nu te lasa in pace pana nu vor obtine o privire si un pic de par din capu' tau, dar nu si cu cele de pe strada care nu te cunosc. Cum poti sa-ti petreci o noapte cu o fata superba de pe strada, fara macar sa o cunosti? Sa-i cunosti calitatile, defectele, visele si alte lucruri importante. Mai si eu sunt o fata de o noapte cateodata, dar nici chiar asa ca el. Dupa cateva secunde de la vorbele mele, dupa ce el isi ia privirea din paman, incepe sa se uite la mine cu un pic de dispret. Afiseaza un zambet ironic dupa care ma tranteste de perete.

-Dar tu? Tu cum poti sa ma lasi sa fierb in propriul suc? Cum poti sa ma vezi la scoala, in clasa si sa nu-ti doresti macar o aventura cu mine? Cum poti sa ma tratezi asa de rece si sa nu-ti pese de mine? Hai sa-ti spun eu cum. Esti speciala si de asta nu o faci. De asta eu te vreau. Nu fizic. De asta innebunesc cand aud susotelile baietilor: "Ai vazut-o pe Haruno? Ce bine arata, ce buna e, cat poate sa fie de tare?" Tin la tine, ok? Din cauza unor zvonuri ca astea, eu eram cocotat pe Karin in acea noapte, plus beat clampa. Gandeste-te un pic logic. Ce as avea de castigat daca m-as culca cu tine doar pentru corpul tau, inafara ca ai niste forme extraordinare?

Ma intreaba calm, uitandu-se la halatul meu mulat si muscandu-si de data asta buza. Pei sa gandim logic...hmm. Mandrie? Da, exact! Acest raspuns i l-am dat si eu dar el a inceput sa rada isteric.

-Mandrie? Ma lasi? Plus ca as risca sa ma culc cu tine, fiind varcolac mi-e si frica sa nu intru in pat barbat si sa ies fata, fara ustensile mele.

Si asa a continuat el sa rada. Pe mine ma framanta intrebarea lui. Care e totusi raspunsul logic. Vazand ca nu ii dau de capat ghicitoarei lui, imi raspunde tot el:

-Nu am de ce sa vreau sa-ti iau virginitatea caci stiu ca ti-a luat-o altcineva mult mai inaintea mea. O fata in plus in cerceaful meu nu ma face sa ma simt mai bine, poate pentru moment dar nu asta e ideea. Ideea e ca esti altfel si ma atragi din toate punctele de vedere, frumoaso.

Asa s-a apropiat incet incet de mine pana cand i-am simtit parfumul. Parfumul lui atat de dulce te facea sa innebunesti. Sa te urci pe el si sa-i dai jos toate hainele. Sa i le sfasai. Nu stiu ce sa spun. Nu stiu daca sa-l cred sau nu. Sakura ce tot vorbesti aici? Tu chiar iti imaginezi ca este intr-atat de serios incat sa poata sa aiba o relatie? Plus de asta, sigur vor fi o groaza de fete care il vor atrage. Care mai de care mai "bune". Si oricum el e vampir si eu varcolac. Nu se poate lega nimic de noi. E oficial. "Noi" nu va exista. Trebuie sa-mi controlez sentimentele.

Buzele lui se aproprie incet, dar totusi repede. Finut, dar totusi cu violenta. Nici eu nu stiu ce sa spun. Stau nemiscata si astept sa se opreasca. Sper ca se va opri caci eu nu pot sa-l fac sa inceteze. De ce? Ma tine strans de maini si azi am avut o zi foarte obositoare deci nu mai am deloc energie. Cand sa-mi atinga buzele, pac! Ce s-a intamplat? A fulgerat atat de tare, incat in toata casa nu mai e pic de lumina. Frigiderul nu mai functioneaza, televizorul s-a inchis, veioza s-a suparat pe noi si parca a disparut, la fel si lumina, rautacioasa, a uitat de noi si s-a ascuns undeva departe. Ne-a lasat lipiti unul langa celalalt, pe Sasuke l-a facut sa tresara pe moment si pe mine sa ma sperie. Ne dezlipim si cautam o lanterna. Mai exact eu ma duc sus in camera si Sasuke cauta o lanterna in dulapul de la bucatarie.

Ce e destul de nasol este ca am doar o singura lanterna. In rest lumanari. Am multe lumanari in dulapul de pe hol. Le-am luat frumusel si le-am pus in fiecare camera, mai mult in camera mea. Aprinse emanau caldura si lumina de care ai nevoie. Nu aveam nici tv, nici leptop si nici radio. Cred ca furtuna asta o sa dureze ceva timp asa ca nu-l pot lasa pe Sasuke sa se duca acasa. Nu doar pentru ca mi-e frica singura, dar si pentru ca e prea periculos. Strig dupa el pana la parter si-i spun de ideea mea. Ii mai zic ca sa-si dea jos tricoul ud daca nu vrea sa raceasca.

Fac si eu la fel cu halatul si asa ma trezesc intr-un film romantic. Prea romantic. Eu in rochia mea rosie, in dormitorul in care sunt aprinse lumanari si brunetul, pe care nu l-am observat, ce sta in spatele meu sorbandu-ma din priviri. Ma intorc cu fata la el si cu spatele la biroul meu. Se aproprie ingrijorator de mult si-si reia planul de mai devreme, respectiv vrea sa ma sarute si o face. Buzele lui moi si dulci sunt lipite de ale mele formand un sarut pasional. Acest moment e unul de milioane. M-a ridicat pe biroul meu in asa fel incat acum am picioarele incolacite de corpul lui. Mainile mele ii inconjoara gatul, ajungand la tepii din spate, din parul lui. Trag un pic de ei, facandu-l pe Sasuke sa adanceasca sarutul. Sakina a spus ca prima data cand esti prea aproape de un vampir, dai afara sange, dar asta nu este prima data la mine, deci nu o sa se mai intample nimic neplacut, nu? Sper...

Interzis minorilor, o parte dintre ei pana la varsta corespunzatoare: [+16]

Sasuke opreste sarutul, continuand cu altele pe gatul meu. Eu gemand usor reusesc sa-l fac sa vrea mai mult...mult mai mult. Speram sa-mi dea jos rochia sau sa se "mangaie" cu mine, dar el nu. A spus ceva de m-a impresionat:
-Daca vrei, ma opresc aici.
El chiar tine la mine. Chiar ii pasa de parerea mea si chiar ii pasa sa nu ma raneasca. Ce naiba?! Daca nu risti nu castigi.
-Sasuke Uchiha, pe mine chiar ma intereseaza sa vad cum de ai o asemenea porecla printre fete. ii raspund cu zambetul pervers pe fata mea.

Incep sa-i ling usor buzele in timp ce el ma ia finut de pe birou si ma pune in fata patului. Dragoste la lumina lumanarilor...cu un vampir? Cine ar fi crezut? In timp ce el imi da rochia jos, eu scot pachetelul albastru din buzunarul lui. Nu vreau sa raman insarcinata sau ceva. Deja vad copilul: dinti de vampir si coada cu urechi. Mda... nu imi doresc asa ceva, tocmai de asta vreau sa fiu previzibila. In timp ce limba mea si a brunetului se cearta ba in lacasul meu umed, ba in al lui, eu ii dau cureaua neagra de la pantaloni jos, cu tot cu ea si pantalonii se duc usor.

-Ok, acuma inteleg cum ai dobandit porecla. i-o spun eu chicotind pervers.
El raspunzandu-mi la zambet. Incearca sa ma intinda pe pat frumos si finut, insa eu nu sunt genu. Imi pun mainile pe abdomenul lui ud si-l trantesc pe lenjeria patului neagra. Nu iubire, casa mea, regulile mele! Ma pun peste el, corpul lui fiind intre picioarele mele si continui sa-l sarut ca nebuna. Mainile lui cautau deschizatoarea sutienul, intr-un final gasind-o. Peste jumatate de ora se auzeau gemete in camera de zici ca fata o vaca. Baiatul asta este fenomenal. Saracul a crezut ca eu vreo o singura data. Ha! Peste o ora in care amandoi suntem transpirati, plus el care era ud din cauza ploii, eu ii mai cer odata. Si ca o fetita cuminte, ca doar asa am fost si in fata lui Mos Craciun, am primit ce-am vrut. Am avut multe nopti de s*x la viata mea, dar asta se vede ca a fost cu un vampir. A fost speciala in adevaratul sens al cuvantului.


Sper ca v-a placut ca mie sigur mi-a placut Pupici! si Bye bye

Draga mea Yumi :
- in primul rand sami fie rusine iar nu am postat la inca un capitol off oricum oau sasuke chiar o iubeste pe saku , desigur cum sa nu o iubeasca dar uau
'' -De ce ma faci sa innebunesc de fiecare data cand vorbesc cu tine? De ce
corpul meu te vrea atat de mult, de ce numai la tine ma gandesc noapte
cand stau singur in pat si mai ales de ce sunt in halul asta de gelos pe
imbecilul ala de varamio ce ti-a cucerit inima? DE CE?! tipa el la
mine. ''
-in al doilea rand :ficul de azi pervers cu adevarat nui gluma sa sti , a fost super chiar mia placut SasuxSaku nu SakuxSasu , iubesc ficul acesta
P.S : Next pliz

O sa fie destul de interesant capitolul asta, dragelor :

Capitolul 32 [part 1]: Suspiciunile

Razele soarelui nu ma lasa sa dorm nici in dimineata asta. Ele se joaca cu chipul meu palid si obosit de la noaptea trecuta. Ma deschid usor ochii verzi asemeni algelor si incerc parca sa rog soarele, "din priviri" sa ma mai lase inca cinci minute sa dorm. Atata, inca cinci. Ma gandesc ca o nebuna la un anumit raspuns al mingii de foc ce inca nu vrea sa dispara de la fereastra mea. "Trezeste-te copila fara minte! Nu-i vina mea ca aseara ai facut numai ce-ai vrut tu!". Aceasta voce enervanta, indiferenta si grijulie, materna si totusi "nevenita" de la mama. Cam asa imi raspunde mie mandrul si blandul soare. Suna mai degraba a raspunsul Sakinei cand vine dimineata si-mi arunca cu galeata plina de apa rece in cap, pentru a ma pregati de scoala. Cateodata dadea cu galeata cu apa in mine nu doar pentru ca era foarte tarziu, ci si pentru a se distra.

Pai, spre fericirea mea, soarele nu are nici o treaba cu apa. Asta doar ca sa fiu sigura ca ma voi trezi in fiecare zi normal. Nu mai comentez nimic si ma uit in dreapta mea. Era brunetul care dormea fara nici o grija. Probabil ca e obosit de la noaptea trecuta, dar daca mereu ar fi atata de obosit dupa o partida cu mine, atunci nu prea cred c-o sa-mi faca fata. Aseara am vazut si eu de ce fetele innebunesc cand il vad, cand le arunca priviri, cand le ating si mai ales cand petrec o noapte cu el si prostutele cred ca va fi o relatie de durata. Adica si ce e intre mine si el poate a fost doar o noapte. Eh, asta e. Daca o fi de ceva e pierderea lui. Sa revenim la realitate.Stiti o groaza de fete in momentul asta ar spune ca doarme asa de frumos, ca un inger. Si probabil ca asta-i adevarul, dar eu stiu ca-i un viclean fara margini. Vorba lui Creanga: "drac impielitat". Cam asa il descriu eu pe vampirul asta. Chicotesc usor in mintea mea si ma apropi de el usor, usor. Ii ating fin gatul si incep sa-l sarut discret si totusi tandru. Nu vreau sa-l trezesc, dar il vreau pe el. Acum! Asta n-o sa se transforme intr-o obsesie, nu? Eu, obsedata, de un baiat?! Da, sigur. Continui de la gat sa-l sarut pe buze si pe obraz, dupaia revenind la gat. Il vad incruntandu-se un pic dupa care-mi spune cu putina nervozitate:

-Nu acuma Myu! O facem mai incolo, dar acum lasa-ma sa dorm. si asa si-a pus perna peste cap pentru ai da pace si eu si divinul soare.

Stai o clipa! A spus cumva "Myu"? Ce t******ta mai e si asta? Care dintre cele o groaza ce i-au intrat in pat? Adica el acum e in camera mea, sub acoperisul meu, dormind pe asternutul meu si pe patul meu unde aseara a facut-o cu mine de mai multe ori in timp ce curgeau apele de pe el si acum ma confunda cu o oarecare "Myu"? Ok, asta nu-i bine. Imi vine sa explodez. "Myu". Pe bune! Ce nume! Mi se pare complet patetic, adica mama ei nu a avut pic de inspiratie? Mai bine cauta pe net nume pentru copii, dar asa cu siguranta nu ar fi gasit un nume mai potrivit pentru o fata la bara. Mda, oricum nu asta e ideea. Ma abtin sa nu-l pocnesc pe brunet si reusesc pana la urma sa scot cu scarba si nervi, numele ei pegura. Imi dau ochii peste cap, iau cearsaful cu mine pentru ami acoperi formele bine conturate si ma indrept spre dus. Sasuke cand si-a dat seama ce prostie a scos pe gura, imediat a tresarit. Pana la baie numai numele meu il auzeam prin casa.

-Haide Sakura! N-am vorbit serios! Sakura!
-Da-te n**bi Uchiha!

Si atunci am inchis, mai bine zis am trantit usa de la baie. El ramanand in spate, oftand galagios. Las cearsaful sa cada pe gresia rosie a baii si intru in cabina de dus. Picaturile calde imi incantau pielea fina. Era ca atingerea de casmir. Era un dar dumnezeiesc. Samponul de rodie imi incanta parul. Spuna se imprastia pe tot crestetul capului meu. Era un sentiment foarte placut. Dupa ce m-am clatit pe par, am vrut sa continui cu gelul de portocale ce mi l-am turnat deja in palma, cu gandul de am curata restul corpului, insa doua maini ce ma strang tare de la spate si doua buze ce-mi ating umarul, ma opresc. Era Sasuke. Nu aveam nici o indoiala pentru ca i-am vazut cele doua suvite din fata, pe umarul meu. Atingerile lui ma faceau sa vreau mai mult. Mult mai mult. Mana mea cu gel de dus a inceput sa-i mangaie violent abdomenul, facandu-l sa geme la atingerea gelului rece de pieptul lui. Saruturile lui pe gatul meu ma faceau sa gem. Atingerile buzelor lui pe ale mele ma faceau sa tresar. Inca o runda la dus, in apa calda. A fost prea tare! Cand sa caut si eu ceva de imbracat, ma trezeste Sasuke la realitate. Baiatul asta nu stie un pic de discretie sau intimitate in propriul dressing? Pai el tocmia a venit peste mine in dus deci cred ca nu.

-Ce-ar fi ca tu si cu mine sa mergem in club diseara? La Prilate Club?
-Pei Sakura ar putea sa mearga, dar Myu nu cred...pe care o inviti?

La auzul vorbelor mele el incepe sa rada un pic nervos. Ma ia de mana, ma trage foarte aproape de el si isi aproprie buzele de ale mele. Parfumul lui dulce ca ciocolata ma facea sa innebunesc.

-Haide frumoaso! Nu-mi spune ca inca mai esti suparata pe mine. A fost doar o mica greseala!

El vazand ca pun botic, incepe sa ma sarute pasional. Limba lui se juca ba cu a mea, ba cu buza mea inferioara. Se mai oprea din cand in cand sa se mai spuze de faza cu "Myu". Ce-am putut sa fac pana la urma? L-am iertat si am acceptat bucuroasa invitatia lui in club. Ce ma bucura cel mai tare e ca in acel club mereu se duce Sasuke, eu n-am fost, dar stiu de la o cunostinta ca are camere in caz ca vrem sa rezervam. Nu m-ar supara sa petrez o noapte si o dimineata in acel loc.

Asta-i tot. Sper sa va placa! :*

Draga mea ai inceput sa fi foarte perversa , se pare si imi place muult capitolul acesta
Pliss adu next pentru fanii ficului tau